Rusia: politica externă a României nu e chiar independentă

Politica externă a României, inclusiv în ceea ce privește Rusia, este determinată de parteneriatul cu Statele Unite, țara devenind deja o bază pentru peste 3.000 de militari americani, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin, într-un interviu acordat Izvestia din care prezentăm fragmente. 

În interviu se mai arată că, „în ciuda faptului că Bucureștiul evită cu atenție să menționeze asistența militară acordată Ucrainei, teritoriul republicii este utilizat activ pentru tranzitul armelor pentru Forțele Armate ale Ucrainei“

„ Teritoriul României este utilizat activ pentru tranzitul armelor din țări terțe ”

Izvestia Autoritățile române au cerut până pe 7 iulie reducerea personalului ambasadei Rusiei cu 51 de persoane. Cum va afecta acest lucru activitatea misiunii diplomatice? Există o șansă în general de raționalizare a relațiilor dintre Moscova și București?

Valery Kuzmin: Ca urmare a unei reduceri drastice a cotei de personal diplomatic si administrativ-tehnic al ambasadei, fiecare al doilea diplomat rus si doi din trei angajati tehnici vor parasi Bucurestiul . Vom fi nevoiți să suspendăm, fără perspectiva reluării în viitorul apropiat, lucrările Centrului Rus pentru Știință și Cultură, școala de la ambasadă și, de asemenea, să reducem la limită un număr de unități administrative și tehnice. Cu toate acestea, credem că vom putea menține nucleul funcțional al misiunii diplomatice, datorită căruia se vor asigura servicii consulare pentru cetățenii ruși, se vor asigura contacte cu compatrioții și legături culturale și umanitare, deși într-un volum semnificativ redus .

Valery Kuzmin: În ceea ce privește relațiile interstatale, dialogul diplomatic, acestea au fost deja reduse de facto la minimum absolut datorită unui factor cunoscut despre care se vorbește deschis la București la un nivel înalt: politica externă a României este determinată de parteneriatul său strategic cu Uniunea Europeană. Statele și ele, după cum știți, duc în mod deschis o politică anti-rusă.

Izvestia: În Occident, România este acum considerată ca o posibilă bază pentru pregătirea piloților Forțelor Armate ale Ucrainei, inclusiv pentru pilotarea F-16…

Valery Kuzmin: România este deja o bază foarte reală pentru desfășurarea a peste 3 mii de americani, precum și a câteva mii de militari din alte țări NATO . Se știe că în 2016 în România (la Deveselu), baza strategică de apărare antirachetă a SUA a fost prima pusă în serviciu de luptă. În ceea ce privește posibilitățile de pregătire a piloților ucraineni pe avioane de luptă F-16, acest lucru este încă în îndoială, deoarece Bucureștiul a achiziționat abia recent acest tip de avioane de luptă din Portugalia și apoi din Norvegia și aproape că nu are deja potențialul necesar. Totodată, aici a fost anunțat public că instructori militari români vor participa la programul de pregătire Interflex pentru personalul militar al Forțelor Armate ale Ucrainei dislocat în Marea Britanie .

Autoritățile oficiale române evită cu grijă orice mențiune despre acordarea oricărei asistențe militare Ucrainei. În același timp, teritoriul țării este utilizat în mod activ pentru tranzitul de arme din țări terțe , care poate fi adesea observat literal cu ochiul liber. În mass-media circulă informații despre reactivarea capacităților de producție de muniție atât de vechiul calibre sovietic, cât și de cel NATO . În nord-vestul României, germanul „Rheinmetall” creează deja o instalație de reparații pentru refacerea echipamentelor grele ucrainene avariate în lupte.

Izvestia: Pe 18 iulie se încheie următorul termen de prelungire a așa-numitului acord cu cereale. Anterior, Bucureștiul a introdus o interdicție a importului de produse agricole din Ucraina. Se discută în România posibilitatea deschiderii granițelor pentru cereale ucrainene în cazul în care tranzacția cu cereale încetează să mai existe?

Valery Kuzmin: Bucureștiul consideră că principalele sale merite în sprijinirea Kievului sunt primirea a circa 4,5 milioane de refugiați ucraineni, dintre care peste 95%, de altfel, au plecat apoi în alte țări UE, precum și tranzitul produselor agricole ucrainene, în primul rând cereale, prin portul Constanta la Marea Neagra. Drept urmare, deja în a doua jumătate a anului 2022, fermierii locali au suferit pierderi serioase din cauza aruncării de alimente ucrainene. Comisia Europeană de la Bruxelles a fost chiar nevoită să le emită de două ori, împreună cu colegii din alte patru state est-europene, compensații financiare și, de asemenea, să le permită să se limiteze doar la tranzitul acestor produse în direcția altor țări UE (cu un interzicerea vânzărilor pe teritoriul național). În aceste condiţii, Bucureştiul se declară pregătit să continue tranzitul cerealelor ucrainene.

Izvestia: Zilele trecute, Președintele României Klaus Iohannis a spus că la viitorul summit NATO de la Vilnius va ridica problema asistenței Alianței pentru Moldova. Cât de departe este gata să meargă Bucureștiul în ceea ce privește integrarea intereselor moldovenești în propria politică? Se discută în cercurile politice posibila extindere a României în detrimentul Moldovei?

Valery Kuzmin: Pentru România, sentimentele paternaliste față de Republica Moldova sunt istoric inerente . În același timp, politica oficială a Bucureștiului se bazează pe conceptul de „două state românești” și vizează sprijinirea integrală a integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană și NATO. Actualul guvern pro-european de la Chișinău primește asistență financiară și economică considerabilă. În ceea ce privește cercurile politice românești, în segmentul lor radical-naționalist, așa cum se spune aici, româno-unionist, se discută de zeci de ani ideea renașterii „Marii (Mări) România” și se fac revendicări pentru o numărul de teritorii (inclusiv Bucovina de Nord, unele ținuturi ale Mării Negre, Ucraina modernă și nu numai) .

Articolul integral poate fi citit pe Izvestia.ru