Şanse irosite, şanse folosite

Ion Raţiu întruchipează proverbul „a pierdut lupte, dar a câştigat războiul.” Unsprezece ani după moartea sa, ideile sale optimiste, crezul lui în democraţie, în identitatea europeană a României sunt mai relevante şi mai necesare decât oricând. Dacă Ion Raţiu nu mai este printre noi, spiritul lui este viu în fundaţiile pe care le conduce familia sa în Ardeal, în oraşul natal, Turda. Fundaţiile care se luptă pentru o României mai democratică, mai transparentă, mai respectată, o ţară care se respectă pe ea însăşi.

Duminică ce vine la ora 11.00, fiul său cel mic, Nicolae Raţiu va vorbi la Teatrul Naţional de la Bucureşti depre
Ion Raţiu şi filozofia lui de viaţă. Pentru cei care sunt dezamăgiţi de realitatea din România, vă recomandăm să mergeţi să-l ascultaţi pe Nicolae Raţiu.

„Bineînţeles că Ion Raţiu a fost dezamăgit atunci când candidatura sa în alegerile prezidenţiale nu a avut succes. Bineînţeles că a fost dezamăgit atunci când casa i-a fost jefuită şi incendiată de mineri, în iunie 1990. Bineînţeles că a fost dezamăgit atunci când propriul său partid a refuzat să-i susţină a doua candidatură pentru funcţia de preşedinte. Cu toate acestea, dragostea sa pentru România a învins de fiecare dată. Ion Raţiu a refuzat să plece din ţară, chiar dacă mulţi – prea mulţi – îşi doreau acest lucru. A refuzat să se retragă din politică, din lumea finanţelor şi a presei din România. Dacă tatăl meu a învăţat o lecţie în timpul
exilului, aceasta a fost să nu renunţe la luptă, să nu dezamăgească oamenii, să îşi continue munca”, scrie Nicolae Raţiu.

Cu toate că Nicolae Raţiu este născut în Davos, Elveţia, şi educat în Marea Britanie şi Statele Unite, rădăcinile lui sunt profund româneşti.

E adevărat că Ion Raţiu a pierdut mai multe lupte, dar istoria ne dovedeşte că a câştigat războiul. Mulţi au spus că, din cauza moştenirii comunismului, societatea civilă din România nu are nicio şansă de a se dezvolta. Cu toate acestea, o
mulţime de tineri sunt astăzi implicaţi în organizaţii non-guvernamentale, lucrând în domeniul ecologiei, al păstrării patrimoniului, al drepturilor omului şi al şanselor egale. România este membră a Uniunii Europene şi NATO: ţara s-a întors pe făgaşul ei normal.

„Ion Raţiu şi-a făcut datoria de a semăna seminţele viitorului. Păcat că doar acum, în unele cazuri, România culege roadele. Poate că nu era momentul potrivit atunci, imediat după revoluţie, dar îi sunt recunoscător tatălui meu pentru că a continuat lupta şi nu a întors spatele poporului şi ţării sale. Îi sunt recunoscător pentru că, după cincizeci de ani de exil, şi-a dedicat şi ultimii zece ani de viaţă – petrecuţi în România – tot prezentului şi viitorului ţării sale. Îmi place să cred că, de oriunde s-ar afla, tatăl meu zâmbeşte acum, ştiind că moştenirea sa este perpetuată şi că românii îşi aduc aminte de el cu drag ca de „cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut”, mai scrie fiul său.