Sarabanda cheltuielilor duce deficitul la un prag periculos

Deficitul bugetar la 11 luni a ajuns la 2,7% din PIB, foarte aproape de limita maximă de 3%, conform informațiilor prezentate de Ministerul Finanțelor. Anul trecut, după 11 luni s-a consemnat un deficit (cheltuieli mai mari decât venituri) de 1,21% din PIB iar anul s-a încheiat cu 2,88%. Execuția bugetară pentru acest an arată o diferență de 26 miliarde de lei între cheltuieli și venituri, comparativ cu 10,3 miliarde de lei în perioada ianuarie-noiembrie 2017. Adâncirea deficitului se datorează unei performanțe reduse la nivelul încasărilor la buget concomitent cu o creștere cu 20,5% a cheltuielilor. Cum luna decembrie este una în care se cheltuie foarte mult, este posibil ca în acest an să avem un deficit peste 3%, maximul admis de Tratatul de la Maastricht. Dacă România sare de acest prag, riscă infrigement dar și o creștere a costurilor cu finanțarea pentru acoperirea deficitului.

Execuția bugetară arată că veniturile bugetului general consolidat au fost de 261,5 miliarde lei, reprezentând 27,5% din PIB. Este un plus de doar 0,4% față de perioada similară din 2017. S-au înregistrat creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (+37,5%) și din veniturile nefiscale (+14,4%). În schimb, veniturile pe impozitul pe profit au scăzut de la 5,1% din PIB la 4% din PIB. Veniturile din TVA au fost cu 0,1% mai mici, de la 5,8% la 5,7% din PIB, iar cele din accize cu 0,2%, de la 2,9% la 2,7% din PIB. S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 25,5% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 50,3% față de aceeași perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 18,7 miliarde lei, fiind cu 35,1% mai mari faţă de aceeași perioadă a anului 2017.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 287,5 miliarde lei, cu 20,6% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 25,5% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 11,2% față de aceeași perioadă a
anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare. Subvențiile sunt mai mari cu 15,4% față de aceeași perioadă a anului
precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,6%. Dobânzile sunt cu 25,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1,3% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 11,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie
2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creșterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de
26,3 miliarde lei, cu 50,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, însă mare parte din acestea au fost pentru achiziție de tehnică militară din SUA.