Sărbătoarea Botezului Domnului la Catedrala patriarhală

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va oficia, joi, slujba cea mare de sfinţire a apei (aghiasma mare), la sărbătoarea Botezului Domnului, după Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală, începând cu ora 11,30, în faţa Reşedinţei patriarhale.

Potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române, ca în fiecare an, în ajunul praznicului Botezului Domnului, în curtea Catedralei patriarhale a fost amplasată o cruce de gheaţă din lacul de lângă mănăstirea Cernica – de trei metri înălţime, împodobită cu flori, cetină de brad şi busuioc.

De asemenea, au fost pregătite vasele cu o capacitate de aproximativ 8.000 de litri de apă din fântâna Maicii Domnului – realizată printr-un foraj de mare adâncime de peste 180 metri, – în parcul Reşedinţei patriarhale. Apa sfinţită va fi oferită miilor de credincioşi care vor fi prezenţi joi pe Dealul Patriarhiei.
Anul trecut, peste 1.000 de credincioşi ortodocşi din Bucureşti şi împrejurimi – mireni, monahi şi monahii, preoţi şi diaconi – au participat, pe Dealul Mitropoliei, de Bobotează, ziua Botezului Domnului, la slujba sfinţirii Aghesmei celei mari.
Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, joi, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.
Sărbătoarea are semnificaţii diferite în cultul catolic şi cel ortodox. În timp ce Biserica Ortodoxă celebrează în această zi botezul lui Iisus în râul Iordan de către proorocul Ioan Botezătorul, în Biserica Catolică de rit latin sărbătoarea Epifaniei Domnului aminteşte de vizita magilor la Pruncul Iisus. Totuşi, ambele Biserici celebrează pe 6 ianuarie recunoaşterea lui Iisus ca Mesia.
În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor „Agheasma Mare”, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor).
În tradiţia noastră populară, în ziua Bobotezei, predomină practicile de purificare prin stropire cu Agheasmă Mare şi de botezare a credincioşilor, la care poporul a adăugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spălatul sau scufundarea în apa râurilor şi lacurilor, împuşcăturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor şi gospodăriilor. De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac farmece şi descântece, se află ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anului ce vine şi pentru holde.