În ultimii nouă ani de zile, cheltuielile statului pentru educație aproape că s-au dublat, ajungând la 36,5 miliarde de lei, în condițiile în care numărul de elevi și studenți a coborât cu 12%, până la 3,5 milioane de lei, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Asta înseamnă că statul român a cheltuit de 2,25 de ori mai mult pentru fiecare elev/student, însă calitatea învâțământului autohton lasă de dorit. Dacă ne uităm pe rezultatele testelor internaționale, de exemplu PISA, vedem că stăm din ce în ce mai prost la capitolul calitate. Practic, în urmă cu nouă ani, ponderea analfabetismului funcțional era de 40%, iar astăzi a ajuns la 44%, după ce coborâse la un moment dat la 39%. Întrebarea care se pune este cum de este posibil să dai mai mulți bani pe sistemul de educație însă rezultatele să fie tot mai catastrofale. Răspunsul e simplu: învățâmântul alternativ, privat, are o pondere foarte scăzută. Conform INS, populația școlară din învățământul preuniversitar este cuprinsă cu preponderență (96,2%) în unitățile școlare publice, iar 3,8% în unități școlare private. ”Sistemului de educație de stat nu-i lipsesc banii, îi lipsesc concurența și alternativa. Înființarea de școli private este descurajată masiv printr-o birocrație absurdă și intenționat exagerată tocmai pentru a ține românii prizonieri într-un monopol de stat. Sistemul de educație de stat este controlat politic de faimoasele inspectorate, instituții inutile pe care multe alte țări, precum Finlanda, nu le au sau le-au desființat în favoarea independenței școlare. Lucrul acesta nu afectează familiile înstărite, care își pot permite meditații (practică generalizată în România tocmai ca urmare a eșecului sistemului școlar). Principalii afectați sunt tocmai copiii din medii defavorizate care nu au acces decât la școlile de stat. Și ei ar trebui să aibă alternativă”, a declarat deputatul Claudiu Năsui.
În anul 2019, populația de vârstă școlară a fost de 4474,4 mii persoane, reprezentând 23,1% din totalul populației rezidente a României (date provizorii). În anul școlar 2019/2020 populația școlară în învățământul preuniversitar a fost de 2982,9 mii copii și elevi. În 2019, statul a cheltuit 10.307 lei pentru fiecare copil sau student din sistemul de educație. Din totalul populaţiei de vârstă şcolară, 51,3% sunt băieți, 50,3% studiind în mediul urban. Mai mult de jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (54,4%), iar peste o treime în învățământul liceal (20,7%) și antepreșcolar și cel preșcolar (18,4%).
În profil teritorial, populația școlară din învățământul preuniversitar din anul 2019/2020 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord – Est (537,6 mii persoane), respectiv Sud – Muntenia (419,4 mii persoane). Ponderi ridicate ale unităților de învățământ independente preuniversitare care au funcționat în anul școlar 2019/2020 au aparținut nivelurilor de educație primar și gimnazial (57,8%), liceal (21,2%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (17,4%). Activitatea educațională și de instruire în sistemul de învățământ preuniversitar a fost asigurată de 208,4 mii cadre didactice. Raportul mediu dintre populația școlară din învățământul preuniversitar și numărul de cadrelor didactice a fost de 14 elevi la un cadru didactic, ponderea personalului didactic de sex feminin fiind majoritară atât la nivelul întregului sistem educațional cât și pe niveluri de educație.
Învățământul preșcolar cuprinde 1175 grădinițe și 9661 secții din cadrul grupurilor școlare precum și secții ce funcționează pe lângă aceste niveluri de învățămînt, cu un număr de 526,2 mii copii; 48,6% din totalul copiilor înscriși fiind fete. În anul școlar 2019-2020, un procent de 55,0% sunt cuprinși în grădinițe cu program normal, 44,5% în grădinițe cu program prelungit, 0,2% în grădinițe cu program săptămânal și 0,3% în grădinițe cu program special. Din numărul total al copiilor cuprinși în învățământul preșcolar 58,3% aparțin mediului urban, ponderea copiilor înscriși în grădinițe publice este majoritară (94,1%). În învățământul preșcolar, procesul educațional se desfășoară în 27,3 mii săli de clasă. Din totalul de 19,9 mii calculatoare, 16,5 mii (82,5%) sunt utilizate în procesul de învățământ.
Elevii din învățământul primar și gimnazial studiază în 3896 unități școlare independente, dintre care 3795 publice, iar restul private; pe lângă unele licee și grupuri școlare funcționează alte 4703 secții de învățământ primar și gimnazial, precum și 551 secții în afara grupurilor școlare. Numărul elevilor înscriși în învățământul primar și gimnazial este de 1606,0 mii. Din numărul total al elevilor înscriși în învățământul primar, 895,2 mii (99,8%) studiază ca primă limbă modernă engleză sau franceză, iar 18,8 mii (2,1%) studiază și o adoua limbă modernă. Majoritatea elevilor înscriși în învățământul gimnazial (94,6%) studiază două limbi moderne, un procent mai mare al acestora înregistrându-se în mediul urban (95,6%).
Rețeaua învățământului liceal este formată din 1468 licee și grupuri școlare independente. Populația școlară cuprinsă în învățământul liceal era la începutul anului școlar 2019-2020 de 618,3 mii elevi. Pe tipuri de licee, cele mai mari ponderi ale elevilor înscriși se înregistrează la profilul real (29,0%), uman (21,6%), tehnic (17,4%) și la profilul servicii (16,6%). Baza materială din învățământul liceal este una dintre cele mai diversificate din întreg sistemul preuniversitar. Astfel, la începutul anului școlar 2019-2020 aceasta este formată din 37033 săli de clasă și cabinete școlare, 7868 laboratoare școlare, 1391 săli de gimnastică, 3428 ateliere școlare, 1534 terenuri sportive amenajate și 10 bazine de înot.
Numărul total al elevilor înscriși în învățământul profesional, postliceal și de maiștri este de 193,3 mii, În învățământul postliceal și de maiștri au fost înscriși 92,5 mii elevi, fiind însă unul din cele mai puțin reprezentate niveluri educaționale din totalul populației școlare. În ceea ce privește repartizarea de gen a elevilor înscriși în învățământul profesional predomină băieții (66,8%), în timp ce în învățământul postliceal și de maiștri predomină fetele (69,3%). Cu privire la repartizarea pe vârste, în învățământul profesional ponderile cele mai semnificative sunt deținute de elevii cu vârsta de 16 ani (28,9%), 15 ani (28,4%), respectiv 17 ani (23,3%).
Au dublat cheltuielile pentru scoala? Era si normal daca membrii pnl si multi din pnl deja candideaza direct de la catedra si pupitrul ministerial! A recunoscut ministresa ca lucreaza la scoala cadru didactic si cum sa poata incasa venituri din cel putin doua parti? Este legal sau nu, nu stiu, intreb si eu!?
Mda bre..Și mă intreb,. ca atunci când legile sunt de așa natură incât profesorul nu are nici o posibilitate coercitivă,.. doar elvel are drepturi, Mă intreb cum va forța profesorul pe elev să fie disciplinat, să poarte masca, distanța și altele de poate totuși profesorul nu ia un virus nedorit, poate doar o blenoragie de la vre-o elevă in wc-ul fără apă a școlii.
Modul in care au fost cheltuiti banii de ce nu-l prezentati, acolo veti gasi raspunsul legat de cresterea analfabetismului functional si, nu in ultimul rand, priviti cu atentie cine conduce invatamantul romanesc.
e plină presa din românica de analfabeți funcționali,așa că nu te mai plânge!
In conjunctura culturala precara a ” Sistemului” Educatiei in RO una dintre ultimele sanse pentru reconstructia si repararea temeliilor Scolii romanesti ar putea s-o ofere aportul exemplar, erudit şi onest al istoricului si omului de cultura iesean Mircea PLATON. Daca tot a primit un nume cu rezonante impresionante in Istoria filosofiei si chiar intelege ceea ce se petrece in culise, dl Platon ar trebui mobilizat sa realizeze un plan de reconstructie a învăţământului naţional românesc. In ultima sa carte( Descolarizarea Romaniei,2020), dl Platon a oferit suficient „material didactic” referitor la învăţământul abuziv, la reformele maligne / iresponsabile operate după 1990, care au afectat grav calitatea şi nivelul educaţiei in toate institutiile scolare autohtone. In sec XX Invatamantul romanesc parcursese 50 de ani sub 3 dictaturi, reuşind performanţa de a fi conservat şi perpetuat unicitatea şi identitatea naţiunii române, legitimate în parcursul istoric prin vârfurile şi elitele ei reale; dar sub ultima dictatura declansata dupa evenimentele din 1989, învăţământul românesc a devenit un câmp de luptă devastat de agenţii globalizării, ce in RO sunt propulsati ministri, secretari de stat, experti in toate. Acesti indivizi malefici( alogeni si autohtoni) au „performat” reusind sa transforme şcoala românească într‑un „incubator de proletari globali ieftini”, tocmai buni de folosit in „capitalismul dezastrelor” ce marcheaza tot mai acut prezentul României.
Stați să înceapă proiectul președintelui „România educată” și să vezi atunci. Numai genii o să iasă cu cheltuieli minore.
Da,dar cresterea sigur a fost data de invatamantul universitar,care din punctul meu de vedere ar trebui aproape desfintat.
Am dorit privatizarea economiei,agriculturii.sanatatii,invatamantului.
Prefect,dar de ce statul(eu-contribuabil)sa platesc pentru ca privatii care or fi ei sa aiba personal pregatit,scolit pe banii mei.
De ce statul(eu-contribuabil) sa plateasca bani pentru ca niste entitati private romanesti/straine sa existe.
Si atunci daca acesti bani ar fi folositi de statul Roman pentru ceea ce trebuie finantat,modernizat am putea avea un invatamant preuniversitar mai de doamne ajuta,in toata Romania.