Restart Energy One SA, un furnizor activ pe piața românească de energie electrică și gaze naturale, a anunțat că a depus o cerere pentru deschiderea procedurii de concordat preventiv, potrivit unui comunicat transmis Bursei de Valori București. Compania invocă dificultăți financiare temporare, provocate de întârzieri în încasarea creanțelor, blocaje administrative în relația cu instituțiile publice și o lipsă temporară de lichidități.
Semnele unei presiuni crescânde în sector
Potrivit Restart Energy, problemele au început să afecteze semnificativ fluxurile de numerar, punând în pericol capacitatea companiei de a-și respecta obligațiile față de parteneri: clienți, furnizori, instituții financiare și investitori. „Dorim să adresăm prompt această situație, pentru a nu influența negativ activitatea noastră și relațiile comerciale”, transmite conducerea.
Deși reprezentanții Restart Energy subliniază că dificultățile sunt „temporare”, măsura are loc într-un context mai larg, care scoate în evidență vulnerabilitățile pieței energetice din România. Schimbările legislative frecvente, presiunile asupra cash-flow-ului companiilor din cauza plafonării prețurilor, întârzierile în decontări din partea statului și costurile ridicate de finanțare afectează deja mai mulți jucători din industrie.
Restart Energy fusese promotorul unor soluții de energie regenerabilă, cu un portofoliu diversificat de proiecte în fotovoltaice și planuri ambițioase pentru dezvoltări viitoare. Totuși, în ultimii ani, mai mulți furnizori de energie de talie medie sau mică au fost obligați să își revizuiască strategia sau chiar să părăsească piața, în lipsa unui sprijin coerent și stabil din partea autorităților.
Ce este concordatul preventiv
Concordatul preventiv este o procedură legală de prevenire a insolvenței, destinată companiilor aflate în dificultate financiară, dar care mai pot fi salvate printr-un plan de redresare. Acesta presupune negocierea unui acord între companie și creditorii săi, prin care se stabilesc termene, reduceri sau reeșalonări ale datoriilor.
Condiția esențială este ca firma să fie încă viabilă economic, dar afectată de lipsa de lichidități pe termen scurt. Concordatul permite continuarea activității, fără întreruperea operațiunilor sau pierderea licențelor, și oferă protecție temporară împotriva executărilor silite.
Procedura este aprobată de judecătorul sindic și este gestionată sub supravegherea unui administrator concordatar. Dacă planul este respectat și datoriile sunt restructurate cu succes, compania poate evita intrarea în insolvență propriu-zisă.
Pentru Restart Energy, concordatul preventiv ar putea reprezenta o gură de oxigen, însă reușita depinde de capacitatea de a negocia rapid cu creditorii și de a stabiliza încasările, într-un mediu economic tot mai fragil.
În caz că n-au aflat încă și restarții, trendul merge invers.Apropos, o tigaie solaricoasă face, la „neutralizare” 40$/mp.Pe măsură ce trece timpul, estimările profitului intra în dezacord cu prețul energiei.
Furnizori de energie electrică si de gaze. Au construit acestia vreo magistrală , sau folosesc rețelele de pe timpul lui Ceaușescu?
La ce folosesc aceste lipitori mai ales acelea straine ?
Nu su construit nimic!
ENERGIA ELECTRICĂ ,PETROLUL SI GAZELE SA FIE MONOPOL DE STAT!
Este o diferenta uriasa intre producatori si furnizori. De ce este nevoie de acesti furnizori intr-o tara in care economia de piata serveste altor interese ? O fi si asta din Cluj?
În România, prin Legea Petrolului, redevențele se calculează ca procente din valoarea producției. În funcție de dimensiunea zăcământului, procentele variază între 3,5% și 13,5% pentru petrol, respectiv 3,5% și 13% la gazele naturale.
Arabia Saudită are cu totul alt sistem.
20% dacă barilul se vinde sub $70
40% dacă prețul e între $70 și $100
50% când prețul sare de $100.
Norvegia produce aproximativ 120 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, în fiecare an. Nu are redevențe. Fondul suveran de stat Equinor plăteşte anual o sumă enormă pe exploatările sale gazeifere şi petroliere, răspândite în toată lumea, reprezentând o rată brută de impozitare de 78%. Banii aceştia sunt destinaţi plăţii pensiilor cetăţenilor norvegieni. Suma totală este de cca 57,45 miliarde de euro, în acest an. Cam un sfert din PIB-ul României.
S-au bagat sa produca energie “regenerabila” adica scumpa bazandu-se ca o sa le dea statul bani. Iar in ce priveste diferenta de pret intre valoarea maxima legala si cat au stabilit ei ca vor sa obtina, inca asteapta acea diferenta de la stat. La munca, lipitorilor! Faliment placut si voua si tuturor intermediarilor care nu fac altceva decat se creasca pretul!
pana cand energia nu devine monopol de stat (cu scoaterea imediata de pe bursa!) si ANRE nu revine la statutul de reglementator exclusiv tehnic al infrastructurii energetice (notiunea de „piata de energie” sa dispara din Romania si din documentele ANRE!), pana atunci vom auzi in continuare obrazniciile agasante ale acestor pareziti „de apartament” care nu fac decat sa ne jecmaneasca prin specula
Astia cu fotovoltaicele lor par la de „volatili” ca pista crypto. Mari investitori ai neamului, rudele unor politicieni guwernamentali
O capusa face pe nebuna!