Banca Națională a României (BNR) a anunțat că în perioada ianuarie-mai 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 12,632 miliarde euro, mult mai mare decât deficitul de 8,610 miliarde euro înregistrat în aceeași perioadă din 2024.
Ce este contul curent al balanței de plăți?
Contul curent este un indicator care arată diferența dintre banii care intră în țară și cei care ies, prin comerțul cu bunuri și servicii, dar și prin venituri din muncă sau investiții și transferuri de bani (cum ar fi remitențele trimise acasă de românii din străinătate).
- Deficitul contului curent înseamnă că România a cheltuit mai mulți bani pe importuri și plăți externe decât a încasat din exporturi și alte surse.
Datele pe componentele contului curent
1. Balanța bunurilor – deficit de 14,1 miliarde euro
Aceasta reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor exportate și cele importate. România a exportat bunuri în valoare de 37,179 miliarde euro, dar a importat bunuri de 51,277 miliarde euro, rezultând un deficit mai mare cu 2,155 miliarde euro față de anul anterior.
Bunurile sunt lucruri materiale precum mașini, alimente, echipamente electronice. Dacă importăm mai multe bunuri decât exportăm, țara noastră trebuie să plătească diferența în valută, ceea ce poate afecta echilibrul financiar.
2. Balanța serviciilor – excedent de 5,42 miliarde euro
Aceasta măsoară diferența dintre serviciile pe care România le vinde în străinătate (de exemplu, transport, IT, turism) și cele cumpărate din exterior. Serviciile exportate au crescut la 17,475 miliarde euro, iar cele importate la 12,055 miliarde euro, ceea ce a dus la un excedent mai mare cu 461 milioane euro.
Serviciile sunt activități precum transportul, turismul, telecomunicațiile. Dacă țara oferă mai multe servicii străinilor decât cumpără, asta aduce bani în plus în economie.
3. Balanța veniturilor primare – deficit de 3,895 miliarde euro
Această categorie cuprinde salariile și profiturile realizate în afara țării, precum și plățile către străini pentru investițiile lor în România. Deficitul a crescut cu 966 milioane euro față de 2024.
De exemplu, dacă o companie străină face profit în România, o parte din acel profit este trimisă în străinătate, ceea ce înseamnă o ieșire de bani.
4. Balanța veniturilor secundare – ușor negativă (-59 milioane euro)
Include transferuri de bani precum remitențele, donațiile sau alte plăți care nu implică schimburi comerciale. Față de anul trecut, când s-a înregistrat un excedent, acum România a avut o contribuție ușor negativă.
Veniturile secundare includ banii trimiși acasă de românii care muncesc în străinătate. O scădere poate indica mai puține astfel de transferuri sau mai mulți bani trimiși din țară către exterior.
Investițiile directe ale nerezidenților – scădere semnificativă
Investițiile străine directe reprezintă banii investiți în afaceri, fabrici sau alte active din România de către firme sau persoane din alte țări. În primele cinci luni din 2025, acestea au fost de 1,475 miliarde euro, în scădere cu aproape 30% față de aceeași perioadă din 2024 (2,087 miliarde euro).
Aceste investiții sunt importante pentru dezvoltarea economică, deoarece aduc capital, tehnologie și locuri de muncă.
Datoria externă – creștere moderată la 209,45 miliarde euro
Datoria externă totală a României a crescut cu 4,557 miliarde euro față de finalul anului trecut.
- Datoria pe termen lung (scadență mai mare de 1 an) este de 158,874 miliarde euro (76% din total).
- Datoria pe termen scurt (scadență mai mică de 1 an) este de 50,576 miliarde euro (24% din total).
Datoria externă reprezintă împrumuturile țării de la creditori străini. Datoria pe termen lung este considerată mai stabilă, iar cea pe termen scurt trebuie gestionată cu atenție pentru că trebuie plătită rapid.
Serviciul datoriei externe – plăți pentru dobânzi și rate
În primele cinci luni din 2025, România a plătit 38,637 miliarde euro pentru dobânzi și rambursări ale datoriei externe.
Rata serviciului datoriei pe termen lung a fost de 12,5%, mai mică față de anul trecut (19,6%).
Serviciul datoriei este suma de bani pe care România trebuie să o plătească anual pentru a-și onora datoriile. O rată mai mică înseamnă o povară financiară mai mică.
Indicatorii de rezervă și acoperire
- Gradul de acoperire a importurilor cu rezervele valutare a scăzut la 5,2 luni în mai 2025, față de 5,7 luni în decembrie 2024.
Rezervele valutare sunt banii pe care BNR îi are disponibili în valută și aur pentru a putea plăti importurile. Dacă rezervele pot acoperi 5 luni de importuri, înseamnă că România are o siguranță financiară suficientă.
- Gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt cu rezervele valutare este de 88,6%, față de 99,1% la finalul anului trecut.
Acest procent arată cât de bine sunt acoperite datoriile care trebuie plătite rapid (în următorul an) cu banii disponibili imediat. Un procent mai mic indică un risc mai mare de dificultăți în plata datoriilor.
Asta e din cauza supraevaluarii leului; un leu puternic incurajeaza importurile si descurajeaza exporturile.
In Romania sesese eku pana si semnalele sunt ROSII, fapt normal cu un maresal la baierele pusculitei nationale, Escu von der Isar…
Georgescu e de vinǎ. Și Simion. Și Putin, evident. Și pensionarii care trǎiesc în loc sǎ moarǎ. Și pleava societǎții, fiindcǎ îi enerveazǎ pe proeuropenii finuți și sofisticați.
Armamentul bagat pe gat de americani, francezi si jidani e scump. Doar nu vroiati sa ne aparam cu prastia ?
E vreo diferență?? Împotriva cui ne -narmam?? Care-i rostul inarmarii?? La o adică am fi făcuți praf și pulbere.Cu tot armamentul occidental Ukraina a fost făcută praf.