Premieră la Operă
Premiera spectacolului “Un ballo in maschera” (Bal mascat) va închide stagiunea 2011-2012 a “Operei Naţionale Bucureşti”. Pentru a oferi cât mai multor iubitori de operă posibilitatea de a vedea acest titlu celebru într-o montare deosebită, ONB a programat două reprezentaţii: sâmbătă, 30 iunie, şi duminică, 1 iulie, la 19.00.
La finalul a aproape nouă luni de activitate în care a oferit publicului o varietate de evenimente speciale de o înaltă calitate artistică, premiere de operă şi balet, invitaţi din ţară şi străinătate, spectacole aniversare, lansări de carte, expoziţii, ateliere pentru copii şi tineri ş.a., “Opera Naţională Bucureşti” se apropie de lăsarea cortinei peste stagiunea 2011-2012.
Compusă la şase ani distanţă faţă de celebra „La Traviata”, „Bal mascat” reprezintă încă un pas realizat de Giuseppe Verdi înspre transformarea operei într-o structură dramatică de o complexitate maximă, în care subiectul să reflecte nu numai un caz de viaţă concret, ci şi posibile semnificaţii pentru publicul din toate categoriile sociale.
Premiera mondială a operei “Bal mascat”, aşa cum a gândit-o compozitorul, dar cu acţiunea plasată în Lumea Nouă, a avut loc la data de 17 februarie 1859, la Teatro Apollo din Roma. Povestea care stă la baza libretului este inspirată dintr-un caz real, asasinarea regelui Gustav al III-lea al Suediei, ucis în 1792 la Opera Regală din Stockholm, în timpul unui bal mascat.
Opera a fost pentru prima oară prezentată în ţara noastră la Iaşi, în stagiunea 1864-1865, de către trupa italiană condusă de G. Spiro, în aceeaşi perioadă în care avea premiera în Austria, la Viena.
De-a lungul timpului, Maria Callas, Giuseppe di Stefano, Tito Gobbi, Leontyne Price, Shirley Verrett, Carlo Bergonzi, Luciano Pavarotti sunt doar câţiva dintre cei care au dat viaţă personajelor dramatice ale acestei opere. A rămas astfel de neuitat aria celebră “Eri tu” din actul al III-lea, în care Renato decide să-şi pedepsească prietenul (“S-a terminat. Nu a mai rămas decât ură şi moarte”).
Povestea operei „Bal mascat” în istoria operei din Bucureşti începe în anul 1887, când trupa română întreprinde, la sfârşitul lunii februarie, primul său turneu, la Iaşi. Era prima ieşire a trupei bucureştene şi fost un eveniment de senzaţie în capitala Moldovei, deoarece trupa s-a prezentat cu nu mai puţin de şapte titluri. În anul 1921 se împlineşte visul muzicienilor români ai vremii, acela de a avea la Bucureşti un teatru de operă subvenţionat de stat. Din a doua stagiune, de acum, a primei scene lirice a ţării, „Bal mascat” intră în repertoriu într-o nouă producţie, cu premiera în data de 3 mai 1923.
Ultima producţie din stagiunea ONB este pusă în scenă de către regizorul de origine bulgară Plamen Kartalov, care nu este la prima întâlnire cu artiştii români. După o colaborare cu “Opera Naţională Română” din Iaşi, în anii ’90, el a montat la Bucureşti, în aceeaşi perioadă, spectacolul “Aida”, de Giuseppe Verdi, aflat în continuare în repertoriul ONB.
“Opera «Bal mascat» este o alegorie a răului moral şi istoric neaşteptat, deoarece este construită în jurul ideii de crimă, care conduce la credinţa în destin fatal şi predestinare. Am decis astfel ca plasarea în timp şi spaţiu a acţiunii să fie interpretată simbolic. Caracterul, numele eroilor, intensitatea muzicii nu ţin de spaţii precum Suedia, America sau Italia, de aceea pot fi plasate oriunde, în orice epocă. Din aceste motive, dacă am fi impus «o ramă» istorică poveştii, indiferent care ar fi fost aceasta, am fi limitat valoarea ei simbolică”, a declarat regizorul Plamen Kartalov.
În calitate de director al Operei şi Baletului din Sofia, Plamen Kartalov a stabilit o formă eficientă de autofinanţare, bazată pe cooperare internaţională şi realizarea de coproducţii. Sub direcţiunea sa, Opera din Sofia s-a prezentat pentru prima dată cu un succes enorm în turnee în Brazilia şi Japonia. Ca regizor, Plamen Kartalov a fost invitat să monteze în ţări precum Statele Unite ale Americii, Egipt, Australia, Grecia, Cipru, Malta, Serbia, Croaţia, Macedonia, Polonia, Cehia, Ungaria, Turcia, Germania, Elveţia. Pe lângă aceste realizări, Kartalov a contribuit la evoluţia şi cariera internaţională a multor artişti tineri. Împreună cu marele bas Boris Christoff, el a fondat “Academia Bulgară de Artă şi Cultură” de la Roma.
Dirijorul Iurie Florea clasifică opera „Bal mascat” drept „o capodoperă unde fiecare notă este la locul său”. “Dintre numeroasele capodopere ale lui G. Verdi, opera «Bal mascat» este cea mai romantică şi sinceră. Toate compartimentele participante: orchestra, corul, soliştii necesită un nivel ridicat de virtuozitate artistică. Intriga fascinantă propusă compozitorului de libretist se transformă într-un mare tablou de dragoste şi pasiuni adevărate, de o eleganţă nemaipomenită”.
Din echipa de realizatori ai noii montări de la Bucureşti fac parte şi Stelian Olariu – maestru de cor; asistenţi de regie: Vera Beleva, Cătălin Voineag; Ivo Knezovic – scenograf decoruri; asistent coregrafie – Mădălina Slăteanu; mişcarea scenică: Mirela Sminiceanu; concept de lumini – Cornel Dume.
Distribuţia noii producţii va reuni artişti deja consacraţi şi aplaudaţi pe scena ONB şi în străinătate, dar şi tinere talente aflate înaintea unei cariere promiţătoare: Riccardo va fi interpretat de Jose Manuel Chu, în rolul Hector Lopez va evolua Daniel Magdal, personajul Renato va fi cântat de Iordache Basalic /Eugen Secobeanu, pentru Amelia a fost distribuită Adriana Dumitriu, Silvia Sorina Munteanu va fi Radostina Nikolaeva, iar Ulrica va fi întrupată de Liliana Neciu /Andrada Ioana Roşu. În rolul Oscar, Veronica Anuşca / Ioana Mitu / Valentina Tudose / Marta Sandu, Silvano – Vasile Chişiu / Florin Simionca, Samuel – Mihnea Lamatic / Horia Sandu, Tom – Marius Boloş / Filip Panait / Iustinian Zetea, Un giudice / Un servo di Amelia – Şerban Cristache / Constantin Negru.
Solişti balet: Oana Bădănoiu, Lucas Campbell, Elio Clavel, Liliana Nică, Raul Oprea, Magdalena Rădulescu.
Propuneri pentru sfârşit de stagiune
Le Cantatrici villane
Studioul Experimental de Operă şi Balet “Ludovic Spiess” îşi invită publicul, miercuri, 27 iunie, la ora 19.30, în Sala Studio, la spectacolul “Culori şi contraste”, o promiţătoare seară de muzică, ai cărei protagonişti sunt pianista Livia Teodorescu Ciocănea şi tenorul Lucian Corchiş.
Joi, 28 iunie, la aceeaşi oră şi în aceeaşi sală, vă puteţi bucura de “Le Cantatrici villane” (“Cântăreţele parvenite”) de Valentino Fioravanti, în primă audiţie în România. Contemporan cu Gioachino Rossini şi Domenico Cimarosa, maeştri ai operei buffa, Fioravanti (1764–1837) a fost apreciat de aceştia pentru comicul de limbaj şi de situaţie transpus în plan muzical.
În 29 iunie sunteţi aşteptaţi la “Nijinski – cealaltă faţă a geniului”. Actorul Filip Ristovski, prim – balerina Monica Petrică şi coregrafa Mălina Andrei invită publicul Studioului Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess” să descopere „faţa nevăzută a geniului”, viaţa interioară a unuia dintre cei mai mari balerini ai lumii din toate timpurile, Vaslav Nijinski. Spectacolul de teatru-dans „Nijinski – cealaltă faţă a geniului” este construit ca un lung monolog interior al artistului, completat cu citate coregrafice şi date biografice, precum şi cu proiecţii sugestive semnate de Cinty Ionescu.
Distribuţie de cinci stele în spectacolul “Gaiţele”
Florina Cercel, Ileana Stana Ionescu şi Rodica Popescu Bitănescu în Gaiţele
Teatrul “Metropolis” vă invită, în 29 şi 30 iunie, la orele 19.00, la premiera spectacolului cu piesa “Gaiţele”, de Al. Kiriţescu, regizat de Dan Tudor.
O satiră socialǎ, cum însuşi autorul ei o numea, “în care m-am străduit, cu adevăr şi mânie, să demasc lumea putredă ce mi se dezvăluise în toată hâda ei goliciune”.
“Gaiţele” sau „Cuibul de viespi” este probabil unul dintre cele mai generoase texte din dramaturgia românească, oricând proaspăt pentru public, oferind partituri râvnite de către toţi actorii. Statul de vorbă, statul degeaba, jocul de cărţi pe bani şi colivele cu faimă ale oraşului sunt primordiale în caruselul vieţii cotidiene. Replica spumoasă, ironia înţepătoare, sarcasmul usturător declanşează spectatorului râsul în cascade. O comedie de moravuri ce satirizează, de fapt, burghezia de ieri şi de azi.
Un spectacol cu un enorm succes la public, care s-a bucurat până acum de creaţia şi palmaresul unor mari actori ai scenei şi filmului românesc, va putea fi văzut la Metropolis într-o admirabilă distribuţie: Florina Cercel, Rodica Popescu Bitănescu, Ileana Stana Ionescu, Olga Delia Mateescu, Marius Bodochi/Tomi Cristin, Pavel Bârsan/Răzvan Oprea, Orodel Olaru/Dragoş Ionescu, Ilinca Goia/Mihaela Teleoacă, Monica Davidescu/Ana Ioana Macaria, Carmen Ionescu/Diana Dumbravă, Raluca Petra/Afrodita Androne. Scenografia este semnată de Corina Grămoşteanu, iar muzica, de Vlaicu Golcea.
“Ubu Rege”, la Kisvárda
Ubu Rege. Foto Biro Istvan
Compania “Teatrului Maghiar de Stat Cluj” va prezenta spectacolul “Ubu rege” la Festivalul Teatrelor Maghiare de peste hotare de la Kisvárda, în 28 iunie, la Teatrul din Cetate. Piesa lui Alfred Jarry a fost montată de Alain Timar şi prezentată cu mult succes la Budapesta, în luna mai, iar în luna noiembrie spectacolul va pleca în turneu la Paris.
„Un spectacol inedit, în care regizorul utilizează hârtia în decor, costume şi recuzită, pentru a denunţa dictatura opresivă, dar, de fapt, inconsistentă şi derizorie a banilor şi a sistemului ultraliberal-capitalist.
O idee de forţă pe care o transmite utilizarea intensă a hârtiei este cea a inconsistenţei, atât a puterii, cât şi a celor propulsaţi de putere, precum se întâmplă cu tatăl Ubu, devenit Ubu rege. Montarea de la Cluj transferă «ubuşenia» asupra fiecăruia dintre protagonişti, astfel că fiecare îi interpretează, prin alternanţă, pe tatăl Ubu, respectiv mama Ubu. Grotescul atmosferei este sporit de muzica interpretată instrumental, live, intenţionat stângaci, de protagonişti”, scrie Ovidiu Cornea în articolul intitulat “Puterea banilor, pusă la zid prin hârtie”, din “Ziua de Cluj”.
Festivalul de la Kisvárda se desfăşoară între 22 şi 30 iunie. Spectacolele invitate au fost selectate de István Bicskei.
Expoziţie de caricatură, în Vintage Pub!
Horaţiu Mălăele se auto-caricaturizează cu vervă
În acest weekend, Vintage Pub va fi gazda expoziţiei de caricaturi semnate Horaţiu Mălăele. Timp de 2 zile, mai precis pe 30 iunie şi 1 iulie, cele mai reuşite caricaturi autohtone, ieşite de sub penelul inconfundabil al artistului, îşi vor spune povestea, într-un mod comic, ironic. Iubitorii de frumos pot admira o colecţie de nuduri, grafică, caricatură, dar şi autoportrete.
Daca vreţi să aflaţi cum arată marile personalităţi româneşti în viziunea artistului, sunteţi aşteptaţi, sâmbătă şi duminică, să vă inspiraţi, să vă amuzaţi sau să reflectaţi asupra prezentului, dar si a trecutului în artă.
Expoziţia conţine peste 20 de „carigrafii”, după cum le numeşte Horaţiu Mălăele, ce au fost expuse la multe alte expoziţii naţionale şi internaţionale de grafică şi pictură.
Adresat cinefililor
Dacă doriţi un loc răcoros în care să vă delectaţi, Cinematograful “Elvira Popescu” vă oferă, astăzi şi mâine, la orele 18.00 şi 20.00, „Visul lui Adalbert”.
Filmul este o comedie neagră, bazată pe o întâmplare petrecută într-o uzină comunistă din anii ’80. E 8 mai 1986, ziua aniversară a Partidului Comunist Român. Au trecut mai puţin de două săptămâni de la explozia de la Cernobîl şi o noapte de când “Steaua Bucureşti” a câştigat Cupa Campionilor la Sevilla. În această atmosferă festivă, Iulică Ploscaru, interpretat de Gabriel Spahiu, un subinginer responsabil cu protecţia muncii, încearcă să-şi etaleze veleităţile artistice, experimentând pe nervii şi resursele partidului noi tehnici de filmare a materialelor de protecţie a muncii.
Actul artistic al tovarăşului Ploscaru este întrerupt de o veste proastă: unul dintre muncitori tocmai îşi pierde o mână la strung în timp ce făcea pe şest cuţite artizanale.
Din distribuţie fac parte Doru Ana, Ozana Oancea, Anca Androne, Paul Ipate, Alina Berzunţeanu, Mimi Brănescu, Adrian Văncică, Coca Bloos, Mircea Rusu, Viorel Comănici, Adrian Ciglenean, Violeta Haret-Popa, Ana Maria Moldovan, Cristi Balint, Dan Ivanesei, Vitalie Bichir şi Bogdan Marhodin.
Scenariul filmului este semnat de Gabriel Achim şi Cosmin Manolache, director de imagine este George Chiper-Lillemark, scenografia îi aparţine lui Vali Ighigheanu, costumele Luminiei Mihai, montajul lui Cristian Nicolescu şi Ioan Ştefan Tatu şi sunetul lui Dan-Ştefan Rucăreanu, Filip Mureşan şi Vlad Voinescu.
De la Cannes şi Rotterdam
Secvenţă din scurtmetrajul Orizont
La Cinema “Studio” vor fi proiectate, vineri, 29 iunie, de la ora 20.00, trei scurtmetraje româneşti recente, prezentate la ediţiile din acest an ale festivalurilor de film de la Cannes şi Rotterdam: “Orizont”, scenariul şi regia Paul Negoescu, “Tabăra din Răzoare”, scenariul şi regia Cristi Iftime, şi “Chefu’, scenariul şi regia Adrian Sitaru. Evenimentul este organizat de ICR în parteneriat cu Uniunea Cineaştilor din România.
Regizorii Paul Negoescu, Cristi Iftime şi producătoarea Monica Lăzurean-Gorgan vor fi prezenţi la proiecţie şi vor participa la un dialog cu publicul. Discuţia va fi moderată de criticul de film Iulia Blaga.
Dacă un pescar dispare în mod misterios în adâncurile Mării Negre şi nu e nimeni să îl audă, scoate el zgomot? Întrebarea este pusă în scurtmetrajul “Orizont”, prezentat în secţiunea “Semaine de la Critique”, Cannes 2012, proiectat acum în premieră românească.
Autorul filmului, Paul Negoescu, a studiat regia de film la UNATC. A regizat mai multe scurtmetraje premiate şi selectate în festivaluri de film internaţionale (Cannes, Berlin, Karlovy Vary, Rotterdam etc.). A fost de două ori nominalizat la “Premiile Academiei Europene de Film”, iar de curând a terminat filmările la primul său lungmetraj.
În “Tabăra din Răzoare”, acţiunea se petrece în ultima zi a unei tabere de vară. Alex insistă să meargă pe munte cu o colegă, deşi simte nişte dureri bizare.
Scenaristul şi regizorul peliculei, Cristi Iftime, a activat ca fotograf, apoi a urmat cursurile de regie film la UNATC, Bucureşti. A scris şi a regizat scurtmetraje şi film documentar şi a fost asistent de regie la filmul “Poliţist, adjectiv”, regizat de Corneliu Porumboiu. Scurtmetrajul său, “15 iulie”, a participat în 2011 la festivaluri internaţionale importante, printre care Festivalul de la Berlin – competiţia “Berlinale Shorts”.
Neli (55 de ani) e plecată la Bucureşti. Fiul ei, Dan (17 ani), e singur acasă. La întoarcere, vecinele din bloc se grăbesc să îi ureze bun venit şi să-i povestească până la cele mai mici detalii aspecte picante ale chefului organizat de Dan în lipsa ei.
Pelicula “Chefu” a participat la festivalurile “Rotterdam International Film Festival”, 2012, secţiunea “Spectrum Shorts”, “Vilnius International Film Festival – Kino Pavasaris” 2012, “Indie Lisboa International Independent Film Festival”, “Oberhausen International Short Film Festival, 2012.
Adrian Sitaru este regizor şi scenarist. Scurtmetrajul “Valuri” (2007), semnat de el, a câştigat premiul “Leopardul de Aur” la Festivalul de film de la Locarno, iar scurtmetrajul “Colivia” (2009) a fost recompensat cu 28 de premii, printre care, “DAAD”, la Berlin. A mai regizat lungmetrajul “Pescuit sportiv” (2009), premiat printre altele şi la festivalurile de film de la Salonic şi Palm Springs. Al doilea lungmetraj al său, “Din dragoste cu cele mai bune intenţii”, a fost distins în 2011 cu premiile pentru “Cea mai bună regie” şi “Cel mai bun actor” (Bogdan Dumitrache), la Locarno.
În direct de la Saint-Denis şi Viena
Soprana Diana Damrau
“Radio România Muzical” propune două transmisiuni directe de la mari evenimente internaţionale: “Festivalul de la Saint Denis” şi “Opera de Stat” din Viena.
Mâine, de la ora 21.30, unicul post românesc clasic, jazz & more transmite în direct de la Bazilica “Saint Denis” din Franţa, un loc istoric plin de semnificaţii, concertul susţinut de Corurile “Monteverdi” şi “Radio France” şi de “Orchestra Naţională” a Franţei, dirijate de John Eliot Gardiner.
Concertul este inclus între evenimentele Festivalului de la Saint Denis, care, anul acesta, se desfăşoară între 31 mai şi 30 iunie, un important festival francez, atât datorită artiştilor invitaţi, cât şi prin locul special în care se desfăşoară concertele: “Saint Denis”, necropolă a regilor Franţei şi o destinaţie culturală foarte aproape de Paris.
În programul propus, în 28 iunie, de John Eliot Gardiner, unul dintre marii dirijori ai timpurilor noastre, figurează “Requiemul” de Hector Berlioz, o lucrare romantică mai rar prezentă pe afişele scenelor de concert datorită amplului aparat orchestral şi coral pe care-l solicită.
Concertul este comentat din studioul “Radio România Muzical” de Anca Ioana Andriescu.
Sâmbătă, 30 iunie, emisiunea „Seara de operă” programează, de la ora 20.00, o transmisiune directă de la “Opera de Stat” din Viena, a spectacolului care închide stagiunea 2011-2012 a celebrului teatru liric: „Lucia di Lammermoor”, de Gaetano Donizetti, cu soprana Diana Damrau în rolul titular şi tenorul Piotr Beczala în rolul Edgardo.
Cântăreaţa germană Diana Damrau este, în prezent, una dintre cele mai importante soprane de coloratură ale lumii. Dacă luăm ca punct de reper numai stagiunea 2011-2012, Diana Damrau a cântat la operele “Metropolitan” din New York, “Covent Garden” din Londra, “Scala” din Milano, la cele din München şi Berlin. Discul ei, apărut în ianuarie 2011, cu lucrări de Richard Strauss a primit premiul “Echo Klassik” al industriei discografice germane.
Un parcurs artistic foarte asemănător are şi tenorul de origine poloneză Piotr Beczala, una dintre cele mai căutate voci de tenor ale timpurilor noastre, admirată pe întregul mapamond, de la New York la Moscova. Este invitat să susţină anul acesta 8 reprezentaţii cu rolul Rodolfo din opera „Boema” de Puccini, la Festivalul de la Salzburg, partenera sa de scenă, în rolul Mimi fiind celebra soprană Anna Netrebko.
Transmisiunea directă de la Opera de Stat din Viena va fi comentată de Luminiţa Arvunescu.
