SONDAJ Europeni pe interes. Românii sunt „naționaliști de negociere”

Cel mai nou sondaj INSCOP arată că 38.9% dintre respondenți sunt de părere că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională. Procentul este relativ stabil, comparativ cu 38.1% în septembrie 2025.

Dintre aceștia, 37.7% sunt de părere că apartenența României la UE ajută la creșterea nivelului de trai din țară. Acest segment reprezintă 15% din populație.

„Datele privind raportul dintre apartenența la Uniunea Europeană și tema suveranității naționale reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă instrumental și condiționat, nu profund internalizat ca proiect identitar. Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea.

Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică”, a explicat directorul INSCOP Remus Ștefureac.

PSD-AUR și USR-PNL, cele două tabere de electorat

În schimb, se observă o scădere semnificativă în rândul celor ce nu cred că UE impactează suveranitatea României. Procentul de acum este de 45.9%, față de 52.4% în septembrie 2025. Mult mai mulți oameni au ales să nu se pronunțe: 15.3%, față de 9.5% în septembrie 2025.

Votanții PSD și AUR, bărbații, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație medie și locuitorii din urbanul mic sunt grupurile sociale care cred preponderent că apartenența României la UE ne afectează negativ suveranitatea. Nu consideră că acest lucru limitează suveranitatea în proporții mai mari decât media în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat.

„Naționalism de negociere”

69.1% dintre cei chestionați consideră că, pentru a-și proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene (față de 80.7% în aprilie 2025). Comparativ, 11.2% sunt de părere că ar trebui ca România să iasă din Uniunea Europeană și 11.8% cred că România nu ar trebui să nu facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate.

„Preferința masivă pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire, arată existența unui naționalism de negociere, nu a unuia de ruptură: cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile sistemice ale izolării. Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației relevă faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate”, a explicat Ștefureac.

Opinia principală din societate este că viața ar fi mai grea dacă UE ar dispărea:

• 54.9% – mai grea;
• 22.4% – mai bună;
• 2.3% – la fel.

Votanții AUR, cel mai puțin atașați de UE

Votanții niciunui partid relevant din România nu cred în majoritate că viața ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa.

„Avem o populație pro-europeană motivată „prin calcul”, nu „prin convingere”, ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu. Acest lucru este esențial pentru a se evita contaminarea populației de abordările radicale în condițiile în care, deja 1 din 5 români sunt totuși eurosceptici, convinși că viața lor ar fi mai bună în afara UE.

Pe de altă parte, este semnificativ faptul că deocamdată nu există în niciun bazin electoral al celor 4 partide mari, o majoritate care să considere că viața ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. Chiar și în cazul votanților AUR, ponderea celor care cred că viața ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa este ceva mai mare decât ponderea celor care cred că viața ar fi mai bună, chiar dacă ambele tabere sunt mult mai echilibrate comparativ cu votanții celorlalte partide, mai puternic atasați de avantajele apartenenței la Uniunea Europeană”, a concluzionat Remus Ștefureac.