Spionajul sovietic în România interbelică

Cartea de cercetare și documentare a istoricului și diplomatului român Vadim Guzun („Complimente de la tanti Haritina“), lansată la Biblioteca Universitară din Cluj, deschide o ușă secretă spre universul romantic al spionajului din România interbelică, cu precădere din perioada dintre 1924-1944.

Aflăm despre operațiunile rețelelor de spionaj sovietic care au operat în această perioadă, dar și despre eforturile din ce în ce mai profesionalizate al ofițerilor români de contra-spionaj, încununate de succes, de a dejuca acțiunile subversive ale Moscovei împotriva Regatului României.

Apar dosarele de urmărire, semnalare și investigație ale specialiștilor români în domeniul intelligence-ului din epoca interbelică, în special cele întocmite de contraspionajul militar. Între paginile acestui amplu studiu istoric se găsesc informații inedite, scoase cu acribie și cu simț aproape detectivistic dintre filele unor dosare descoperite de autor în arhivele ministrului Afacerilor Externe, din Arhivele Naționale sau din Arhivele CNSAS (În special dosarele din fondul special intitulat „Legația Sovietică“. Cartea reprezintă cel de-al 25-lea volum scos de Editura Argonaut, în seria „Afaceri Orientale“. Titlul inedit al acestei cărți – „Complimente de la tanti Haritina din Poșta Veche“ – se inspiră dintr-o filă a unui dosar al Siguranței unde apare această formulare ca parolă atribuită unui spion sovietic.

Cu un aparat critic impresionant, cu note editoriale excelent redactate, cartea lui Vadim Guzun reprezintă o radiografie lucidă a tuturor tratativelor Uniunii Sovietice de a submina Regatul reîntregit al României după 1918. Sovieticii au făcut tot ce le-a stat în putință să multiplice numărul acțiunilor clandestine împotriva Coroanei Române. Moscova nu s-a împăcat deloc cu ideea că teritoriile istorice românești Basarabia și Bucovina au revenit firesc la teritoriul regatului român după 1918. Într-un an în care sărbătorim Centenarul Unirii și Reîntregit României Mari, cartea lui Vadim Guzun vine să confirme că pentru o asemenea realizare istorică românii au trebuit să facă permanent eforturi pe linie de intelligence să dejoace tendințele revanșarde și revizioniste, fie pe cele ale Uniunii Sovietice, fie pe cele ale Ungariei. Totodată, Moscova a vrut să saboteze pe orice cale politică externă a României, dorind să sancționeze participarea Bucureștiului ca aliat al Axei între iunie 1941 și august 1944.

George Bogdan

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.