Statul nu protejează vârstnicii din centre

Încălcări grave ale drepturilor omului și abuzuri: asta am întâlnit în centrele vizitate în ultimele luni ale anului 2022. În detaliu, discutăm despre ele în rapoartele noastre de monitorizare: ce spun rezidenții, cum e „viața” lor în centru, care a fost traseul lor instituțional, ce fac în centru și cum sunt tratați. Concluzia lor a fost unanimă: toți rezidenții speră să fie liberi într-o zi.

Au apărut, în ultimele două luni, trei investigații-cheie despre ce se află în spatele ușilor închise ale instituțiilor. O privire amplă asupra acelorași trei centre: Sfântul Gabriel cel Viteaz, Armonia și Casa Cora. O paletă largă de abuzuri, nereguli, zeci de oameni ale căror drepturi nu au contat nicio secundă. O viață pusă „în așteptare”, deși România este obligată să prevină instituționalizarea, mesajul Comisiei Europeane către guvernului României fiind să oprească investițiile din fonduri europene în instituții de mici și mari dimensiuni.

Am apelat la autorități. Am solicitat public, în nenumărate rânduri, cercetarea cauzelor care au dus la încălcările grave ale drepturilor tuturor oamenilor închiși în centre. Totoadată, am transmis adrese către Ministerul Muncii și al Solidarității Sociale, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţul Ilfov şi Bucureşti sector 3, Agenţia Naţională pentru Inspecţie şi Prestaţii Sociale (ANPIS) şi Ministerul Sănătății, anexând rapoartele de monitorizare ale CRJ la finalul cărora se află solicitări punctuale pentru fiecare dintre instituțiile cu competență în materie, și invesigațiile realizate de jurnaliştii Centrului de Investigații Media și Buletin de București.

Observăm cu îngrijorare că nicio autoritate nu îşi asumă cercertarea cauzelor care au condus la încălcările sesizate de CRJ şi pe cale de consecinţă la prevenirea unor viitoare abuzuri. În aceste condiţii, CRJ s-a adresat conducerii Guvernului României cu solicitarea de a prelua cercetarea şi prevenirea altor încălcări ale drepturilor omului în centrele de asistenţă socială, căminele pentru vârstnici, unităţi medico-sociale şi spitale de psihiatrie. Spercăm ca Prim-ministrul să nu redirecționeze sesizarea CRJ către Ministerul Muncii sau Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. Publicăm mai jos sesizarea și răspunsurile autorităţilor.

Jale în centrele de îngrijire pentru vârstnici

Stimate domnule Prim-ministru, Nicolae Ciucă,

Având în vedere:

Ø  Numeroasele condamnări ale României la CEDO în materia încălcării drepturilor persoanelor cu dizabilități (sancționarea unor situații extrem de grave precum – legarea, lipsa accesului efectiv la justiţie, ineficienta cercetare a cauzelor deceselor, privarea arbitrară de libertate, licitarea pe internet de către autorităţile publice locale a „unor loturi de persoane” şi lăsarea acestora fără apărare în grija unor operatori economici privaţi) precum și obligația Guvernului României de a executa hotărârile CEDO în materia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale prin elaborarea şi transmiterea Comitetului de Miniştri de la Strasbourg a unui Plan Național de Acțiune pentru prevenirea condiţiilor inumane, degradante şi a relelor tratamente în spitale de psihiatrie și în centre rezidențiale;

•  Rapoartele CRJ din judeţul Ilfov care vin în completarea sutelor de sesizări adresate autorităţilor publice şi instanţelor de judecată în ultimele două decenii,  încălcări grave ale drepturilor omului în aceste instituţii privative, respectiv:

·       la data de 7 septembrie 2022 – la Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Sfântul Gabriel cel Viteaz” – Voluntari, jud. Ilfov;

·       la data de 7 septembrie 2022 și respectiv 1 noiembrie 2022 la Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Armonia” – Afumați, jud. Ilfov;

·       perioada septembrie – noiembrie 2022 la Centrul Rezidențial de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Dependente „Casa Cora” – Voluntari, jud. Ilfov;

În urma cărora au fost întomcite mai multe Rapoarte de monitorizare în care au fost cuprinse o serie de nereguli și încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități costatate la fața locului

și

•  Deși au fost sesizate toate instituțiile implicate sau cu competența în materie cu privire la neregulile constatate și am solicitat expres să fie luate măsuri astfel încât să fie protejate drepturile persoanelor instituționalizate – deși termenul legal a expirat, fie nu am recepționat niciun fel de răspuns fie răspunsurile recepționate au fost întru totul evazive, superficiale sau neîntemeiate, relevând situații diametral opuse față de cele constatate de echipa CRJ la fața locului. Precizăm că am depus și plângeri penale cu privire la aspectele constatate, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ

Extras din răspunsul primit în data de 27.02.2023
Răspuns Casa Cora ANPIS
Răspuns Armonia ANPIS

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI

Extras din răspunsul primit în data de 15.02.2023
Răspuns Casa Cora ANPDPD
Răspuns Sf. Gabriel cel Viteaz ANPDPD

MINISTERUL MUNCII – Nu am primit un răspuns până la data publicării articolului.
Răspuns Sf. Gabriel cel Viteaz Ministerul Sănătății

DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI (DGASPC) ILFOV, DGASPC SECTOR 3)

Extras din răspunsul primit în data de 21.02.2023
Răspuns DGASPC Ilfov

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ne-au transmis că vor cerceta plângerile CRJ.

Vă sesizăm cu privire la solicitarea de preluare a coordonării demersurilor demarate de către CRJ așa cum acestea au fost anterior enumerate, în contextul în care nu am identificat un alt for superior care să îşi asume coordonarea unei comisii care să cerceteze şi să corecteze cauzele instituţionale de la nivel central şi local care de peste două decenii favorizează apariţia abuzurilor în instituțiile sesizate în speță, şi lasă fără apărare zeci de mii de persoane cu dizabilităţi, minori, adulţi şi vârstnici.

Credem că sancţionarea pe calea justiţiei penale nu este singurul instrument la îndemâna statului penal. În primul rând pentru că multe dintre aceste procese durează de peste zece ani şi în al doilea rând pentru că valul de prescripţii din ultimele două luni, ne-au arătat cât de puţin contează în faţa justiţiabililor viaţa persoanelor cu dizabilităţi şi a vârstnicilor. Sunt sute de persoane care au fost bătute, traficate, violate, înfometate, legate, sechestrate şi pentru care nimeni nu răspunde penal.

Un exemplu recent în această materie este directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor care împreună cu echipa de educatori, asistenţi sociali şi manageri a permis abuzul fizic asupra mai multor minori dintr-un centru de plasament din Oradea, fapte denunţate de CRJ în urma unei vizite de monitorizare inopinate din octombrie 2003.  De curând, prin pronunţarea hotărârii prescripţiei răspunderii penale în acest dosar, toate persoanele au fost reîncadrate pe funcţiile publice cu plata drepturilor din urmă. Amintim că o situație similară a fost constatată și recent, în privința azilului din Păulești, Prahova.

Îngrijorarea Centrului de Resurse Juridice este că atât timp cât la cel mai înalt nivel, instituţia Primului-ministru, această chestiune nu devine o prioritate, vom continua să asistăm la moartea în condiţii suspecte şi la supunerea la tratamente rele, inumane şi degradante a zeci de mii de persoane. Lipsa unei mecanism de coordonare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi/sau psihosociale închise în centre şi spitale, la nivelul instituţiei Guvernului României, permite ca autorităţile publice centrale aflate în coordonarea unor ministere, să ignore abuzurile sau şă îşi paseze responsabilitatea, timp în care oamenii suferă sau mor.

Precizăm că, în conformitate cu dispozițiile art. 15 alin (1) din Lg. 8/2016 Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanele cu Dizabilităţi este instituția responsabilă pentru coordonarea implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi dar şi a licenţierii furnizorilor de servicii sociale totodată, această instituție aflându-se în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, fapt ce face imposibilă sancționarea instituțiilor centrale (ex. Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății) de către una inferioară, chiar subordonată acesteia. De altfel, la şapte ani de la stabilirea acestei responsabilităţi în sarcina unei autorităţi centrale, nu avem o hotărâre de guvern pentru funcţionarea Mecanismului naţional de coordonare de la nivelul Guvernului.

„În scopul îndeplinirii prevederilor art. 33 alin. (1) din Convenţie se desemnează Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi în calitate de Mecanism de coordonare privind implementarea Convenţiei” coroborate cu cele ale art. 4 lit. e) „Pentru realizarea scopului său, Consiliul de monitorizare îndeplineşte următoarele atribuţii, cu respectarea principiilor legalităţii, respectării demnităţii persoanelor, nediscriminării, egalităţii de şanse, precum şi ale independenţei funcţionale şi a personalului, imparţialităţii şi obiectivităţii: e) sesizează autoritatea competentă legal să dispună sancţiuni disciplinare sau contravenţionale ori să suspende, să retragă şi să anuleze acreditarea instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;”

Lg. 8/2016, art. 15 alin (1)

Totodată, reamintim că anul trecut Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, instituție mandată cu supervizarea executării hotărârilor CEDO, a solicitat în mod repetat la București adoptarea unui PlanNațional de Acțiune pentru prevenirea relelor tratamente în spitale de psihiatrie și în centre rezidențiale, România fiind pusă în întârziere din 2012. Totodată, în toamna trecută, o altă entitate aflată în coordonarea Consiliului Europei, Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) a vizitat inopinat mai multe spitale de psihiatrie și centre rezidențiale, unde s-a concentrat asupra tratamentului celor mai acutizați pacienți și al pacienților cronici pe termen lung.

Față de cele anterior arătate, avem respectuoasa solicitare să:

•  Constatați existența unei reale diferențe de forțe între instituțiile obligate să ia măsuri în ceea ce privește drepturile persoanelor cu dizabilități și instituția desemnată în calitate de Mecanism de coordonare și control și pe cale de consecință să dispuneți realizarea demersurilor ce se impun pentru remedierea unei asemenea situații cu totul absurde;

•  Constatați că deși prin Lg. 8/2016 a fost creat un cadru legislativ pentru implementarea Convenției, acesta este întru totul inoperațional, motiv pentru care solicităm implicarea dumneavoastră pentru ca Mecanismul să devină funcțional și să poată sancționa instituțiile responsabile în materie;

•  Constatați faptul că mai mulți jurnaliști de investigație s-au implicat în identificarea abuzurilor realizate la adresa drepturilor persoanelor cu dizabilități instituționalizate în centre (în special) private, scoțând la iveală „parteneriate suspecte” între anumiți operatori economici și factori politici din Ministerul Familiei și Ministerul Muncii, astfel, în mod insistent, va solicităm implicarea pentru a stopa astfel de comportamente și pentru ca drepturile persoanelor cu dizabilități să fie cu adevărat respectate.