Statul român este bolnav, doctorul – impostor, iar tratamentul este inexistent

Trezirea din visul ferice

Ei bine, după alegerile (adunarea generală a acționarilor) din 2020, mandatul administratorilor s-a încheiat în decembrie 2024, iar acționarii au fost păcăliți să aleagă pe mai departe aceiași administratori. Au curs râuri de șampanie și s-au servit tone de caviar pentru a sărbători reînnoirea mandatului echipei de administratori. Dar, dintr-odată, parcă treziți dintr-un vis ferice ne pomenim că se publică situațiile financiare pentru 2024. Și suntem cu toții în stare de șoc. Inclusiv administratorii. De parcă nu am fi văzut ceva la fel de înspăimântător și când s-au publicat situațiile financiare precedente, pentru 2023 sau pentru 2022.

Dar haideți să vedem esențialul: statul român s-a îmbolnăvit grav în anul 2020, când a avut o pierdere (deficitul bugetar) de peste 10% din PIB, motiv pentru care guvernul (administratorii statului) a avut un mandat să reducă pierderea (deficitul bugetar) la doar 3% în 2024.

Stupoare, însă: boala statului a progresat rapid și pierderea (deficitul bugetar) a ajuns în 2024 la valori morbide (8,65% din PIB în raportarea „pe cash” sau aproape 10% în raportarea în standardul european de contabilitate- ESA)!

O întrebare firească ar trebui, totuși, să ne-o punem cu toții: dacă un administrator are ca rezultat o creștere a pierderilor de la an la an de la 3% la 10%, îl mai lași să îți conducă firma? Îl lași la conducerea firmei și pentru ieșirea din insolvență?

Trecând peste răspunsul pe care fiecare votant ar trebui să și-l dea la această întrebare firească, haideți să vedem cum arată boala statului român.

Să plecăm de la execuția bugetară pe anul 2024, ultima pe care o avem la dispoziția: guvernul declară, la final de 2024, un deficit bugetar de peste 152 de miliarde de lei, adică anunță un deficit de 8,65% din PIB! Catastrofal, înspăimântător, greu de vindecat.

Cu toate astea, guvernul, care se dorește medicul statului bolnav, minte cu nonșalanță familia bolnavului, căci îi ascunde adevărul. Adevărul este, oameni buni, că deficitul bugetar care contează și care descrie boala statului, nu este cel raportat pe metoda „cash”, ci cel care este luat în considerare de lumea medicală reală (Comisia Europeană, băncile creditoare și agențiile de rating) și anume deficitul bugetar raportat după ESA (standardul european de contabilitate).

A declara valoarea deficitului bugetar „pe cash” în loc de deficitul ESA este un act grav de malpraxis.

Și iată de ce. Deficitul bugetar „pe cash” se obține scăzând din veniturile încasate la bugete cheltuielile efectiv făcute de către aceste bugete, în vreme ce deficitul bugetar ESA este cel obținut prin scăderea din veniturile datorate bugetului cheltuielile angajate ale bugetului. Cu alte cuvinte, an de an, guvernul nu plătește la timp toate cheltuielile pe care s-a angajat să le facă (mută unele plăți din decembrie pe ianuarie) și obține, în mod artificial, un deficit bugetar mai mic. Este ca și cum i-ai spune  unui bolnav cardiac , cu depuneri majore pe pereții arterelor,  că are doar o ușoară senzație de oboseală.

Dovada că în lumea reală contează deficitul ESA (care ține cont de cheltuielile angajate nu de cele efectiv făcute) este cât se poate de evidentă: guvernul continuă să declare că deficitul aferent anului 2023 a fost de 5,61% din PIB, în vreme ce Comisia Europeană ne ia în considerare un deficit de 6,6%! Mizează, probabil, guvernul pe faptul că votanții din România nu se obosesc să caute și prin documentele Comisiei Europene, ci se mărginesc la cititul datelor autohtone, popularizate de o presă masiv îndatorată financiar coaliției de guvernare…

Rea-voință sau entuziasm exagerat?

Dar nu numai din declararea eronată a bolii rezultă că avem o problemă cu spitalul în care a fost internat pacientul în stare gravă statul român, ci și din faptul că laboratoarele sunt decalibrate.

De exemplu, Comisia Națională de Prognoză, instituție controlată de guvern, anunță, euforic, an de an, rate de creștere economică nerealiste. De exemplu, pentru anul 2023 a prognozat o creștere economică de 2,8% din PIB, iar în realitate creșterea a fost mult mai modestă, de doar  2,1%. Adică o supra-estimare cu doar 25%! Cam la fel s-a petrecut și în 2024: guvernul și-a făcut bugetul bazat pe o creștere a PIB de 3,4%, dar în realitate, din ceea ce știm până acum, vom avea o creștere economică undeva în jur de 1%!

Ei bine, nu știm încă dacă avem de-a face cu rea-voință sau entuziasm exagerat, cert este că, profitând de prognoze de creștere economică mult mai optimiste decât era cazul, guvernul își permite sieși, din start, cheltuieli mult mai mari.  Aceasta, supraestimarea creșterii PIB adică,  este cauza unei creșteri de deficit bugetar de 1-1,5 puncte procentuale, dintr-un motiv cât se poate de simplu: guvernul susține că la dispoziție mult mai mulți bani decât are în realitate!

Petrişor Peiu