La finele săptămânii trecute, Curtea de Arbitraj a Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID) a dat câştig de cauză definitiv fraţilor Ioan şi Viorel Micula, care deţin cetăţenie suedeză, într-un proces cu statul român şi a obligat Bucureştiul să plătească celor doi peste 200 de milioane de euro despăgubiri în urma sistării unui program de facilităţi fiscale.
Ministerul Finanţelor din România a anunţat că datoria faţă de fraţii Micula a fost plătită chiar înainte de decizia de vineri, suma fiind achitată prin mecanismul de plată reglementat de Consiliul Concurenţei, însă Comisia Europeană obligă autorităţile române să recupereze întreaga sumă.
„Ministerul Finanţelor Publice a luat act de hotârârea ICSID. Din punct de vedere juridic, decizia nu schimbă cu nimic demersurile efectuate de statul român până la această dată. De altfel, Ministerul Finantelor Publice a şi pus în executare hotărârea ICSID, chiar înainte de pronunţarea deciziei definitive a instantei de la Washington. Suma a fost plătită prin mecanismul de plată reglementat de Consiliul Concurenţei”, a precizat Ministerul Finanţelor, într-un răspuns transmis News.ro.
Fraţii Micula au dat statul român în judecată în octombrie 2005 la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale, după ce statul român a anulat facilităţile fiscale pentru investitorii suedezi. În decembrie 2013, fraţii Micula au obţinut o sentinţă favorabilă la ICSID, care a decis că statul român trebuie să le plătească circa 376 de milioane de lei (84 de milioane de euro, la cursul actual), la care se adaugă penalităţi. „A fost ultima cale de atac a statului, această cerere de anulare.
Acum, sentinţa este definitivă şi executorie în peste 150 de ţări. Toate argumentele folosite de către România şi Comisia Europeană au fost respinse de către arbitrii ICSID”, a comentat duminică, pentru News.ro, omul de afaceri Ioan Micula. Comisia Europeană a informat însă autorităţile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat şi trebuie comunicată Comisiei. În februarie 2014, autorităţile române au informat CE că au plătit parţial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanţi, respectiv European Food SA.
Suma compensată este în valoare de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferenţa unei persoane fizice (fraţilor Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate).
Comisia Europeană a declanşat procedura de infrigement împotriva a cinci state, printre care şi România, pe motiv că a semnat un contract bilateral de investiţii cu Suedia care încalcă acquis-un comunitar. În baza acestui contract, semnat în 2003, fraţii Micula, proprietarii European Drinks, au acţionat statul român în judecată la Curtea de Arbitraj de la Washington pretinzând daune pentru lipsa de transparenţă şi lipsa de protecţie a investiţiilor pe care le-au făcut în România.
Conform unui comunicat, Bruxelles-ul a solicitat celor cinci state (România, Suedia, Austria, Olanda şi Slovacia) să renunţe la tratatele bilaterale de investiţii încheiate înainte de extinderea UE. În prima fază de infrigement, Comisia Europeană a trimis notificări normale pentru cele cinci state, urmând ca în următoarele două luni să fie formulate răspunsuri din partea acestora. Povestea a început în anii ’90 când fraţii Micula au demarat investiţii în regiunea Ştei-Nucet, zonă declarată defavorizată.
La vremea respectivă, cine investea în astfel de zone se bucura de ajutoare de stat. Consiliul Concurenţei, proaspăt înfiinţat, a constatat însă că European Drinks, firma fraţilor Micula, s-a primit anumite facilităţi care au afectat competiţia pe piaţa liberă. Cu câţiva ani înainte de aderarea României la UE, pe vremea guvernului Năstase, alte două firme ale fraţilor Micula, Multipack şi Starmill, au primit certificatul de investitor permanent, purtător de ajutor de stat.
În 2003, fraţii Micula intră sub protecţia Tratatului Bilateral semnat de România şi Suedia, document care prevedea o clauză de soluţionare a litigiilor dintre stat şi investitor – ISDS. Prin această clauză, România garanta investitorilor suedezi „condiţii corecte şi echitabile” pe teritoriul său şi viceversa. Fraţii Micula se încadrau perfect în această categorie de investitori pentru că au renunţat la cetăţenia română în favoarea celei suedeze în anii ’90. Cu trei ani înainte de aderarea la UE, guvernul Năstase elimină stimulentele cu excepţia impozitului pe profit, însă nimic nu face însă trimitere la ajutoarele primite de fraţii Micula.
Totul cade în guvernarea Tăriceanu, atunci când se elimină complet respectivele stimulente. Fraţii Micula reacţionează şi dau statul român în judecată la Curtea de Arbitraj de la Washington. Ei susţin că au făcut investiţii în zona defavorizată Ştei-Nucet din judeţul Bihor în condiţiile în care statul român s-a angajat să le ofere stimulente prevăzute de o ordonanţă din 1998. Curtea de Arbitraj de la Washington a obligat România în 2013 să îi despăgubească pe cei doi investitori cu 178 milioane de euro pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de o schemă de ajutor prevăzută pentru investitorii străini.
În acel moment, fraţii Micula au pus sechestru pe acţiunile statului la Petrom. În paralel, Guvernul Ponta II pe atunci a încercat să compenseze suma cu datoriile pe care firmele fraţilor Micula le au către buget şi au depus şi o sumă de bani într-un cont escrow, până la convergenţa sumei totale. Însă, acţiunea s-a lovit de opoziţia Comisiei Europene, care a considerat măsura un ajutor de stat incompatibil şi a cerut României recuperarea sa.
După decizia Bruxelles-ului, fraţii Micula au ameninţat că vor da statul român în judecată şi că vor cere 2,5 miliarde de euro. „Comisia nu poate să invalideze un angajament luat de România, pentru că o putere executivă nu poate anula o hotărâre judecătorească”, a declarat Ioan Micula pentru Mediafax.
Acesta face referire la o hotărâre luată de Curtea de Arbitraj de la Washington din 2013 care obligă statul român să-i despăgubească pe cei doi cu 178 milioane de euro pentru investiţiile pe care le-au făcut ei în România şi pentru care trebuiau să primească stimulente în baza unor tratate bilaterale.
La jumătatea anului trecut, Comisia Europeană a declanşat procedura de infrigement împotriva a cinci state, printre care şi România, pe motiv că a semnat un contract bilateral de investiţii cu Suedia care încalcă acquis-un comunitar.
În baza acestui contract, semnat în 2003, fraţii Micula, proprietarii European Drinks, au acţionat statul român în judecată la Curtea de Arbitraj de la Washington pretinzând daune pentru lipsa de transparenţă şi lipsa de protecţie a investiţiilor pe care le-au făcut în România.
Conform unui comunicat, Bruxelles-ul a solicitat celor cinci state (România, Suedia, Austria, Olanda şi Slovacia) să renunţe la tratatele bilaterale de investiţii încheiate înainte de extinderea UE. În luna decembrie 2015, Curtea Constituţională de la Bucureşti a respins excepţia de neconstituţionalitate privind legislaţia în baza căreia statul român a făcut plata dispusă de tribunalul de Washington.
Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, şi de ea se prevalează Ministerul de Finanţe ca să nu mai plătească nimic fraţilor Micula. Numai că fraţii Micula încearcă să execute statul apelând la instanţe din alte state pe al căror teritoriu există bunuri ale statului român, şi s-au îndreptat şi asupra conturilor Romatsa deschise la Eurocontrol, Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene. Astfel, la începutul lui septembrie 2015, în urma deciziei unui executor belgian, conturile Romatsa au fost poprite.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.