Știrile zilei din Republica Moldova: proteste, parteneriat moldo-american și războiul pentru istorie

Profesorii au ieșit la protest în PMAN: „Vrem salarii decente”. Reacția prim-ministrului

Profesorii și alți angajați din educație au ieșit astăzi în stradă, nemulțumiți că majorările salariale promise pentru 1 septembrie au fost amânate. Sindicaliștii cer Guvernului să respecte angajamentele asumate și avertizează că salariile mici îi alungă pe oameni din sistem. Premierul Vasile Tofan spune că Executivul va prezenta astăzi soluții pentru cadrele didactice, relatează TV8.

Într-un comunicat publicat în această dimineață, instituția le-a solicitat reprezentanților partidelor politice să respecte caracterul sindical, pașnic și apolitic al acțiunii.

„Pichetul este organizat pentru a exprima revendicările și poziția angajaților din educație și știință, iar agenda evenimentului a fost discutată și convenită cu membrii de sindicare care participă la această acțiune”, se arată în mesaj.

La începutul acțiunii, profesorii au scandat lozincile „Vrem salarii decente”, „Vrem îndeplinirea angajamentelor”, „Merităm un viitor fericit”, „Nu merităm sărăcie” și „Pedagogul – viitorul țării”.

Ulterior, în discursul său, Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, a solicitat respectarea angajamentului privind majorarea salariilor de la 1 septembrie 2026 și identificarea unor soluții concrete pentru creșterea veniturilor angajaților din educație și știință.

Harta dronelor și rachetelor ajunse în R. Moldova în cei 4,5 ani de război din Ucraina. Unde cad cel mai des și ce tipuri sunt 

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, armata moldoveană a înregistrat peste 60 de cazuri de survol neautorizat al spațiului aerian național. În jumătate dintre ele, dronele sau rachetele s-au prăbușit pe teritoriul R. Moldova, mai mult de zece având încărcătură explozivă.

Ministerul Apărării a spus Europei Libere că, în cei aproape patru ani și jumătate de război în Ucraina, aparate de zbor fără pilot au fost depistate pe tot teritoriul R. Moldova, mai frecvent însă în apropiere de frontiera cu Ucraina.

Potrivit Serviciului de operații aeriene al Armatei Naționale, cele mai multe incidente cu rachete și drone au avut loc în anii 2025 și 2026 – 21 și, respectiv, 18 cazuri. În 2024, au fost înregistrate 15 cazuri, în 2023 – patru și în primul an de război, 2022, cinci.

VASILE TOFAN: Săptămâna viitoare am putea avea ministru al agriculturii

Noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare ar putea fi anunțat săptămâna viitoare. Declarația a fost făcută miercuri, 19 august, de premierul Vasile Tofan, potrivit Vocea Basarabiei. 
Șeful Guvernului a precizat că procesul de selectare se apropie de final, iar lista inițială de candidați a fost restrânsă considerabil.
Sper să putem anunța noul ministru săptămâna viitoare. Cred că este foarte important să luăm o decizie chibzuită, pentru că este un sector important, cu mari provocări. Avem nevoie de schimbări mari în agricultură. De aceea, nu m-am grăbit cu această decizie, dar sper, dacă totul va fi bine, să putem anunța noul ministru săptămâna viitoare, a declarat Vasile Tofan.
Premierul nu a făcut publice numele persoanelor luate în calcul pentru această funcție, dar a menționat că în prezent există doar câteva opțiuni.
Am identificat mai mulți candidați, iar în prezent opțiunile s-au limitat la un cerc foarte restrâns de persoane, a precizat șeful Executivului.
Funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare a rămas vacantă după demisia lui Radu Musteața, anunțată la 24 iulie, la doar două zile de la învestirea Guvernului condus de Vasile Tofan.

Grosu convoacă Parlamentul în sesiune extraordinară: 22 de proiecte „de importanță majoră” pentru aderarea la UE, pe agendă

Parlamentul ar putea fi convocat în sesiune extraordinară în perioada 20–26 august. Solicitarea a fost făcută de președintele legislativului, Igor Grosu, iar Biroul permanent urmează să o examineze, relatează newsmaker.md.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului, convocarea este necesară pentru examinarea și adoptarea cu prioritate a unui pachet de proiecte de acte normative legate de procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Proiectele sunt prevăzute în Programul național de aderare la Uniunea Europeană.

„Proiectul ordinii de zi a ședințelor plenare din 24 și 25 august, care cuprinde 36 de proiecte de acte normative, dintre care 22 cu sigla UE. (…) Proiectele propuse spre examinare vizează domenii de interes public major, precum cadrul juridic și instituțional, gestionarea instrumentelor financiare, digitalizarea, infrastructura, buna funcționare a sistemului electoral și domeniile social, economic și mass-media”, se arată în comunicat.

Foametea sovietică, din RSSM, urmează să fie recunoscută drept crimă împotriva umanității 

Guvernul a avizat un proiect de lege prin care foametea provocată de regimul totalitar sovietic în 1946–1947 pe teritoriul actual al Republicii Moldova urmează să fie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, măsură ce prevede inclusiv comemorarea victimelor, crearea unor memoriale și sancționarea negării sau denaturării publice a acestei tragedii, relatează TVR Moldova.

Pentru păstrarea memoriei celor care au avut de suferit, proiectul prevede crearea unor muzee, monumente și memoriale. De asemenea, este analizată posibilitatea introducerii unor sancțiuni pentru negarea sau denaturarea publică a acestei tragedii. 

Proiectul mai prevede facilitarea accesului cercetătorilor la documentele din perioada foametei. Documentele relevante ar urma să fie identificate, scanate și puse la dispoziție în format electronic, fără ca originalele să fie mutate din arhivele în care sunt păstrate.

„Foametea din 1946–1947 a afectat peste 100 de mii de familii, iar despre această tragedie s-a vorbit prea puțin de-a lungul mai multor decenii. Este important să cunoaștem ce s-a întâmplat și să păstrăm memoria celor care au avut de suferit”, a menționat Ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

În Republica Moldova, victimele foametei organizate din anii 1946–1947 sunt comemorate anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.

TRILOGIA AMDM (III) Cum e îngropată o companie în numele UE și ce interese au Ceban și Gasnaș pe piața farmaceutică 

Scandalosul ordin nr. 168 cu privire la reclasificarea produselor borderline, numite și „leacuri sovietice”, emis pe 10 martie de ministru Emil Ceban, urmează să fie revizuit, anunță Ministerul Sănătății (MS), relatează jurnal TV. Totuși, schimbările promise ar putea viza doar modul de implementare a documentului, cu toate că acesta favorizează o singură companie – Eladum Pharma, care, după cum recunoaște și ministerul, a produs ilegal mai multe preparate. Documentând acest subiect, Jurnal.md a aflat că ultimii doi miniștri ai Sănătății au avut sau încă au conexiuni directe cu piața farmaceutică. Actualul ministru, Alexandru Gasnaș, dă asigurări că, în familia sa, doar tatăl său a activat în acest domeniu. În realitate, și el, și mai multe dintre rudele sale au deținut companii în această ramură. 

Să vedem cum a decurs așa-numita reformă a produselor „borderline” și cum s-a ajuns la situația actuală. Până acum trei ani, aceste preparate erau încadrate în lista suplimentelor alimentare, a produselor biocide sau cosmetice, fiind fabricate în baza avizelor sanitare eliberate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). În acea perioadă, astfel de produse erau și importate din spațiul ex-sovietic ca medicamente, cu TVA de 8%, însă deseori, în procesul de vămuire în Republica Moldova, erau recunoscute ca soluții cutanate, pentru care se aplica TVA de 20%. Un caz cu totul ieșit din comun a avut loc în 2021, când firma Lismedfarm a încercat să aducă din Rusia mai multe produse de acest gen, prezentând la vamă bonul fiscal cu TVA de 20%, dar acestea au fost clasificate ca medicamente, în temeiul unor acte traduse greșit din limba engleză, și plasate în antrepozitul vamal. Compania a atacat în judecată Serviciul Vamal și până în prezent a câștigat procesul în primele două instanțe. 

Executorul primului ordin privind această reformă, ignorat de Eladum Pharma, a fost Alexandru Gasnaș.

Maia Sandu consolidează parteneriatul cu Washington: întâlnire la Chișinău cu o importantă delegație bipartizană a Congresului SUA

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit astăzi la Președinție o delegație a Comisiei pentru alocări bugetare a Camerei Reprezentanților a Congresului Statelor Unite ale Americii, structura care decide asupra bugetului federal american, inclusiv asupra asistenței externe, relatează ZiarulNațional.md.

Delegația a fost condusă de președintele Comisiei, congresmanul republican Tom Cole, și de membra de rang înalt, congresmana democrată Rosa DeLauro. Din delegație au mai făcut parte congresmenii republicani Steve Womack, Mark Alford și Dave Joyce, precum și congresmanul democrat Glenn Ivey. Componența delegației, formată atât din republicani, cât și din democrați, reflectă sprijinul ferm de care Republica Moldova se bucură din partea ambelor partide din Congresul Statelor Unite.

În cadrul discuțiilor a fost abordată situația de securitate din regiune, dar și modul în care poate fi consolidată reziliența Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride. A fost discutat și parcursul european al țării noastre. Totodată, părțile au analizat perspectivele de extindere a cooperării economice și energetice bilaterale.

De la Orbán la Tiraspol? Cum a ajuns în Moldova un politician polonez urmărit de justiție. Mihai Isac la RFI: „Este nevoie de o anchetă serioasă”

Un fost oficial polonez, urmărit de justiția din țara sa pentru presupuse fapte de corupție, ar fi ajuns în Transnistria, relatează RFI. Dacă informația se confirmă, cazul ridică o întrebare incomodă pentru Republica Moldova: cum a ajuns un politician urmărit printr-un mandat european de arestare până în regiunea transnistreană și, mai ales, cum a intrat pe teritoriul Republicii Moldova? 

Este vorba despre Marcin Romanowski, fost viceministru al Justiției în guvernarea partidului conservator Lege și Justiție, PiS. El a ocupat funcția între 2019 și 2023 și a avut responsabilități legate de Fondul Justiției, destinat sprijinirii victimelor infracțiunilor.

Procurorii polonezi îl acuză, între altele, că ar fi manipulat acordarea unor finanțări din acest fond și că ar fi direcționat bani către entități care nu îndeplineau condițiile. Romanowski neagă acuzațiile și susține că dosarul este motivat politic.

În decembrie 2024, pe numele său a fost emis un mandat european de arestare. Romanowski a plecat însă în Ungaria, unde guvernul lui Viktor Orbán i-a acordat azil.

Acum, potrivit presei poloneze, traseul său ar fi ajuns până la Tiraspol.

Informația are la bază o scrisoare atribuită lui Romanowski, trimisă unei instanțe din Varșovia. El s-ar fi oferit să revină în Polonia, cu condiția să nu fie arestat. Documentul ar fi fost expediat din Tiraspol, iar Romanowski ar fi indicat și o adresă din oraș.

Cum OTRĂVEȘTE oamenii Uzina Metalurgică de la Rîbnița, în timp ce se transformă într-un morman de fiare vechi. Separatiștii vând sau închiriază echipamente și bucăți din uzină. Detaliile unui colaps de proporții 

În cele șase luni în care Uzina Metalurgică de la Rîbnița (MMZ) și-a sistat activitatea, locuitorii din Rîbnița și din satele moldovenești învecinate au avut răgazul să uite de marile probleme de mediu și să respire aer curat. Odată cu reluarea activității uzinei, au reapărut plângerile locuitorilor din Rîbnița privind poluarea aerului, relatează cotidianul.md.

Ce este în neregulă cu această uzină și cum au reușit separatiștii Rusiei să inducă în eroare conducerea Republicii Moldova pentru a obține aprobarea autorizațiilor de mediu necesare exportului de metal? Aflați din cele ce urmează.

La începutul lunii iulie, Uzina Metalurgică de la Rîbnița – una dintre principalele întreprinderi generatoare de venituri din așa-zisa Transnistrie nerecunoscută de nimeni pe plan internațional – și-a reluat activitatea după o pauză de șase luni. Fumul galben și înecăcios a început din nou să iasă din coșurile uzinei pe timpul nopții, provocând locuitorilor din Rîbnița și din satele moldovenești învecinate o reapariție a problemelor de sănătate de care scăpaseră anterior.