Stoparea exodului creierelor din Est, o prioritate a noii președinții UE

Croaţia preia la 1 ianuarie preşedinţia rotativă semestrială a Uniunii Europene de la Finlanda, care a urmat preşedinţiei deţinute de România, mandatul întinzându-se pe o perioadă de şase luni, respectiv pănă pe data de 30 iunie 2020.

Președinția Consiliului Uniunii Europene este responsabilă de funcționarea Consiliului Uniunii Europene. Se rotește între statele membre ale UE la fiecare șase luni. Președinția Consiliului nu este deținută de o persoană individuală, ci este exercitată de guvernul unui stat membru.

Este un moment important pentru Croația, scrie presa de la Zagreb. ”Țara care a fost recunoscută de UE în 1992 are parte de cea mai mare provocare din istoria sa. Este obligată să gestioneze cele mai importante dosare politice ale UE în următoarele șase luni”, în primul rand Brexitul, care se va produce la 31 ianuarie, și relația dintre UE și țările Balcanilor de Vest, scrie Jutarni List.

Sloganul președinției croate este ”O Europă puternică într-o lume a provocărilor”, iar programul croat are patru axe principale: o Europă care se dezvoltă, o Europă care se interconectează, o Europă care protejează și o Europă influentă. Prioritățile a președinției croate vor fi extinderea UE în Balcanii de Vest, stoparea exodului creierelor din țările ce au devenit recent membre UE și politica fiscală internațională în contextul globalizării și al digitalizării.

Din 2009 statele care dețin președinția lucrează în grupuri de trei, numite „triouri”. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile României (ianuarie-iunie 2019), Finlandei (iulie-decembrie 2019) și Croației (ianuarie-iunie 2020). Președinția română a Consiliului Uniunii Europene în 2019 a fost prima președinție a Consiliului UE deţinută de România.