Imediat ce Comisia Europeană a decis să activeze „bomba nucleară“ împotriva Poloniei, și cu o zi înainte ca Senatul României să adopte proiectul de lege privind funcționarea CSM, criticat de opoziție și de Bruxelles, Financial Times a publicat un articol de opinie amplu, citat în România, în care țara noastră este inclusă în rândul „acelor țări UE care sunt acuzate de subminarea principiilor democratice ori de inacțiune în privința luptei anticorupție și a garantării independeței judiciare“, la un loc cu Polonia, Ungaria și Bulgaria.
Presa poloneză citează tot un articol de opinie, dar din Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ideile principale sunt similare. Ambele articole arată că UE nu a avut de ales – pedepsirea Poloniei era necesară pentru menținerea credibilității Comisiei Europene ca gardian al tratatelor UE și a respectării valorilor UE. Cel mai important, ambele articole arata că, deși este puțin probabil ca Polonia să fie privată de dreptul de vot în Consiliul UE (pentru că Ungaria se va opune), decizia Comisiei va duce la accentuarea animozității dintre Est și Vest. „Cea mai gravă provocare pentru UE în 2018 nu va fi nici șocul financiar în zona euro, nici migrația ilegală, nici prăbușirea Brexitului. Provocarea cea mai gravă poate fi creșterea și mai mare a tensiunilor dintre Europa de Vest și Europa de Est privind democrația și statul de drept“, scrie Financial Times.
Oficializarea rupturii Est – Vest
Cele două publicații transmit, printre rânduri, aceeași idee: este momentul să se oficializeze o stare de fapt evidentă – în UE există un „nucleu“ al zonei euro, care trebuie să meargă mai departe pe calea integrării, și o „periferie“. Este o idee dragă președintelui Emmanuel Macron, împărtășită de Angela Merkel, dar și de o bună parte a electoratului vestic, ce-și vede amenințate prosperitatea și modul de viață nu numai de imigranții din Africa și Orientul Mijlociu, ci și de estici. „Poate fi o simplificare geografică exagerată. Guvernele critice la adresa Poloniei se afla în Vest. (…) În același timp, țările UE care sunt acuzate de subminarea principiilor democratice ori de inacțiune în privința luptei anticorupție și garantării independenței judiciare provin din Est“, scrie Financial Times.
O cortină croită cu material polonez
UE nu a avut de ales, ne spun Financial Times și FAZ. Dar dacă este așa, atunci de ce nu a luat UE aceleași decizii când guvernele conduse în Italia de Silvio Berlusconi erau acuzate că nu respectă standardele democratice și de ce UE nu vorbește despre situația statului de drept în Malta, acolo unde a fost asasinată, în stil mafiot, o jurnalistă care ancheta tocmai afacerile murdare ale guvernanților? Sunt întrebări pe care le-a pus chiar guvernul de la Varșovia. Desigur, UE poate să aleagă, iar alegerea a fost făcută între centru și periferie și alegerea nu se face niciodată fără acordul Parisului și Berlinului. Italia este în „nucleu“, iar micuțul paradis fiscal maltez este util „nucleului“. UE a ales o nouă cortină între Est și Vest, pe care o coboară cu un motor franco-german și o croiește din „materialul clientului“, argumentându-și decizia cu referiri la păcatele estice, nu la Europa cu mai multe viteze.
Profeția autoîmplinită a euroscepticilor
Și, ca și cum ar vrea să facă această ruptură și mai limpede, Comisia Europeană a oferit muniție politică guvernelor eurosceptice pentru a delegitima mișcările de stradă, ONG-urile și partidele liberale din Est. Căci ridicarea dreptului de vot în Consiliul UE și limitarea accesului la fondurile de coeziune în țările care nu respectă recomandările Bruxellesului în materie juridică nu sunt doar un instrument de coerciție al UE, ci și apă la moară pentru guvernele eurosceptice din respectivele state. Premierul Poloniei a început deja să se autovictimizeze.
„Vorbele goale de până acum despre izolarea Poloniei în cadrul UE ar putea deveni o profeție autoîmplinită. Și se poate ca retorica euroscepticilor să prindă mai bine în rândul polonezilor decât cea care spune că Varșovia însăși este de vină, nu UE“, scrie FAZ. În Polonia, ca și în România, cota popularității UE este încă una mare. „Strada“, ONG-urile și partidele liberale din opoziție își fac auzită vocea prin proteste împotriva reformării justiției, însă măsurile luate împotriva Poloniei vor confirma pe zi ce trece că guvernul eurosceptic a avut dreptate.
„UE nu ar trebui să contribuie la subminarea propriei sale legitimități“, avertizează FAZ. Însă tocmai asta a făcut, cu bună știință, iar lideri precum Emmanuel Macron nu pot fi decât mulțumiți că nu mai trebuie să recurgă la argumente complicate și confuze pentru a justifica ruperea în două a UE.
UE este la rascruce de interese, iar Romania la apus de speranta.