Strategia PSD pentru șefia Curții de Conturi

„Cutremurul“ recent din PSD provocat de dispariția enigmatică a lui Adrian Țuțuianu din Cabinetul Mihai Tudose, precum și promovarea a doi noi miniștri nu au rămas fără „replici“ în interiorul partidului. Amenințările directe la adresa poziției lui Liviu Dragnea venite din partea unor baroni ai partidului l-au determinat pe acesta să aplice strategia de „decapitare“ din fașă a tuturor tentativelor de preluare a puterii.

Toate numele grele ale formațiunii au fost date la o parte, ca să li se facă loc pe funcțiile-cheie unor pesediști mai puțin cunoscuți și mai ales cu conturile suficient de goale, astfel încât să nu poată nici măcar visa la preluarea conducerii PSD. Strategia lui Dragnea este destul de performantă, având în vedere că reușește să-și fidelizeze oameni noi și din cât mai multe zone ale țării. La fel ca Adrian Țuțuianu, și senatorul Niculae Bădălău, baron de Giurgiu şi numărul doi în ierarhia PSD după Liviu Dragnea, a fost, constant, perceput drept un aspirant pentru supremația în partid. Și asta, pentru că pe preşedintele executiv al PSD îl ajută și funcția și îl susțin și banii.

Curtea de Conturi, un etern cimitir al elefanților

În ciuda zvonurilor false conform cărora al doilea om în PSD, Niculae Bădălău, nu va mai ajunge președinte al Curții de Conturi, Liviu Dragnea rămâne ferm în privința acestuia. În noiembrie, când îi expiră mandatul de 9 ani de președinte al Curții lui Nicolae Văcăroiu, Bădălău va fi cel care îi va lua locul. Astfel, „baronul“ giurgiuvean își vede visul cu ochii, iar Liviu Dragnea se descotorisește în cel mai elegant mod cu putință de principalul competitor la șefia partidului. De asemenea, Dragnea se va bucura și pe viitor de recunoștința și sprijinul „baronului Ficățel“. Deși politizată prin numirea de către partide a componenței conducerii ei, activitatea Curții de Conturi trebuie să rămână imparțială, conform statutului său de funcționare. De-a lungul timpului, acest organism de control a fost transformat de către toate partidele într-un adevărat „cimitir al elefanților“ din politică. Numirile au fost mai repede afaceri de partid, pentru că nu s-a ținut cont în mod special de profesionalism, ci doar de algoritm politic. Și pentru că interesele politice sau partizanatele au avut mereu prioritate, legea Curții de Conturi a fost interpretată după ureche sau ocolită.

Bădălău, condamnat că a furat grâu

Preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, care vrea să ajungă şef al Curţii de Conturi, a fost condamnat în 1988 pentru că a furat patru saci cu grâu. „Profitând de neatenţia muncitorilor din cadrul Bazei de Recepţie Malu Spart, a sustras 4 saci cu grâu, pe care i-a transportat la locuinţa inculpatului Gheorghe Dumitru, vânzându-i acestuia cu suma de 1.200 lei“, stă specificat în sentința instanței comuniste. Potrivit aceluiași document, senatorul PSD a primit o pedeapsă cu închisoarea pentru un an, pe care n-a mai executat-o integral. În acel an, Nicolae Ceauşescu a aniversat 70 de ani și a amnistiat toate condamnările mai mici de 10 ani. Bădălău apucase să ispășească două săptămâni din pedeapsă în arest. Se pare că incidentul respectiv nu l-a cumințit pe actualul număr doi din PSD. Nicolae Bădălău s-a ales cu porecla de „baronul Ficăţel“, din cauza unui dosar penal în care este acuzat că a luat şpagă carne de pui ca să o dea mită în alegeri.

Lege modificată cu dedicație

Potrivit CV-ului său, Niculae Bădălău este Absolvent al Facultăţii de Inginerie, fost şef punct de lucru timp de zece ani, şef lot, diriginte şi administrator de şantier, fiind împiedicat de profesia sa să ajungă președinte al Curții de Conturi. Legea de funcționare a instituției prevedea că pentru a fi consilier trebuie să ai studii juridice sau economice şi experienţă de zece ani în domeniu. Ca să-și îndeplinească visul, Bădălău a prins din zbor o ocazie și a modificat legea, adăugând şi studiile inginereşti printre cele acceptate. Nouă parlamentari PSD, printre care Liviu Pop şi Ecaterina Andronescu, au iniţiat anul trecut un proiect prin care doreau să modifice legea de funcţionare a Curţii de Conturi. Inițial, au cerut doar dreptul la pensie de urmaş pentru moştenitorii celor care au condus instituţia. Fără amendamentul lui Bădălău și fără să fie dezbătut şi votat de Camera Deputaţilor, în plină campanie electorală, în noiembrie 2016, proiectul a fost adoptat tacit. Când a ajuns la Senat, în luna mai, pe masa Comisiilor reunite de Buget şi Muncă, Nicolae Bădălău a depus amendamentul care i-a deschis uşa spre Curtea de Conturi. La sfârşitul lunii mai, legea a fost adoptată de Senat, iar în iunie a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, cu tot cu amendamentul lui Bădălău.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Laur Emre 89 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.