SUA 2015: Circul „Ringling Bros. and Barnum & Bailey” al candidaţilor republicani

Corespondenţe din SUA

Săptămâna asta subiectul ”încins la roşu” este Donald Trump. Ei bine, tipul este o gură-spartă. Un antipatic. Dar este popular. Nu se pierde printre ceilalţi candidaţi republicani, prea mulţi, prea bine îmbrăcaţi, prea manieraţi şi prea leşinaţi după voturi. Cineva ar putea spune că au existat câteva momente în recenta dezbatere republicană care nu au fost dominate de Trump, e în regulă. Chris Christie l-a contestat pe Rand Paul, când acesta a spus că doreşte ca faimosul Consiliu de Securitate Naţională, al Casei Albe, să înceteze să mai solicite ascultări telefonice ale ”americanilor de rând” şi să se concentreze numai pe strângerea de informaţii despre ”terorişti”. Christie a insistat că aşa ceva e simplu de afirmat, dar greu de făcut pentru că, uneori, este greu să spui cine-i american ”de rând” şi cine-i terorist. Comentatorii televiziunilor, în primul rând cei cu simpatii republicane, i-au elogiat pe alţi participanţi la dezbateri, cum că ar fi performat foarte bine, dar, ca s-o spunem pe ai’ dreaptă, ”au performat foarte bine” înseamnă că nu au performat foarte prost… Cu excepţia uneia singure, care s-a distanţat binişor de ceilalţi candidaţi. Aceea a fost Carly Florina, fostă executiv din lumea afacerilor. Probema a fost că tipa a participat în dezbaterea ”puştilor”, una întrunind 7 candidaţi care nu au izbutit să ajungă în disputa celor 10 ”grei”. Dacă va mai avea o şansă, acum, către final, la următoarea dezbatere Carly va fi, probabil, alături de ”băieţii mari”, am vrut să spun ”persoanele mari”.

Trump, Trump însă… prima întrebare a fost, dacă toţi îl vor sprijini pe candidatul republican, indiferent cine va fi acela. La unison, toţi au zis că da. Afară de unu’, sunt sigură că ştiţi cine. Trump nu numai că a zis că el nu va sprijini un alt candidat republican pentru funcţia de preşedinte, dar a mai adăugat că el a priceput, cu ocazia dezbaterilor, că toţi politicienii sunt nişte proşti. Atunci, moderatoarea Megyn Kelly l-a atacat direct, întrebându-l ce poziţie are faţă de femei, întrucât le-a numit ”proaste”, ”smiorcăite” şi în alte chipuri deloc plăcute. După întrebarea lui Kelly, cu o glumă ce a distras atenţia publicului (ar fi multe de spus despre tactica asta a sa, dar nu e nici timpul, şi nici spaţiul de consumat, aici), Trump şi-a revenit rapid şi a luat cu asalt o expresie foarte la modă acum printre politicieni, ”corect din punct de vedere politic”. Evident, de vreme ce în Statele Unite, în ziua de astăzi, respectiva expresie a fost uzitată de sus-numiţii până au tocit-o de tot, audienţa sa la public a fost desăvârşită. Diversiunea a fost totală şi plină de succes.

Apoi, Trump a devenit, la rându-i, ţintă, s-a tras în el cu mai multe ”gloanţe” – că în trecut a fost de acord cu introducerea în SUA a unui sistem unic de asistenţă medicală şi că, acum, a dat-o la întors; că are poziţia care o are în chestiunea avorturilor etc. Cum-necum, personajul a izbutit, însă, să scape de toate, peste unele chestii a trecut forţos, aproape ca un tanc.

Şi, ca s-o spunem în toată onestitatea, Trump nu a fost singurul şicanat de moderatorii de la Fox. Aşa cum a remarcat Howard Kurtz, el însuşi din staff-ul Fox TV-ului, ”Jeb Bush a fost întrebat ce anume ar spune familiilor celor care i-au pierdut oameni dragi în războiul făcut de frate-su”, adică de fostul preşedinte George Bush Jr. Scott Walker a fost întrebat de ce este indecis, nesigur, când este întrebat despre imigrări, Ben Carson a fost luat la puricat în ce priveşte lipsa lui de experienţă politică, lui Mark Rubio I s-a cerut să-şi expună opinia despre avort, dacă ar trebui să fie permis în cazuri de viol sau incest… Cap la cap, dezbaterea a dus la situaţia bizară ca mulţi dintre votanţii conservatori să critice televiziunea conservatoare Fox News, uneori numită, în derâdere, ”Teleficţiunea Fox”, pentru felul cum distorsionează faptele. Au criticat-o, spuneam, că ar fi fost prea dură cu respectivii candidaţi, dar, pe de altă parte, liberalii, incluzându-l pe editorialistul Frank Bruni, de la New York Times, a elogiat-o pentru exact aceleaşi întrebări dificile.

După dezbatere, Trump a atacat-o, pe Twitter, pe moderatoarea Megyn Kelly, ocărând-o în toate felurile, că e o nulitate, o fluşturatică şi, cel mai tare, că ”îi curge sânge din ochi, din…., mă rog”. Mai târziu a negat toate acestea, spunând că s-a referit la altceva, că moderatoarea a fost irascibilă deoarece era la ciclu şi a mai spus despre el că ar fi ”o alegere bună pentru femei”. Toată lumea a crezut că acest episod îi va aduce lui Tump prejudicii în sondaje, dar, deocamdată, n-a fost aşa. Un sondaj efectuat de televiziunea naţională ABC, în primul sfârşit de săptămână după dezbateri, a arătat un Trump aproape de două ori mai popular decât Ted Cruz, următorul după el pe lista candidaţilor republicani. Este foarte probabil ca Trump să piardă multe procente din popularitate în următoarele 15 luni, este foarte probabil, dar cine poate şti…

Steve, vecinul meu, republican şi vânător, a apărut azi dimineaţă, căutând cerbi şi curcani sălbatici (animalele au dispărut toate, de cum i-au văzut hainele de camuflaj – n-ai ce să faci cu bărbaţii, le place să se îmbrace aşa, cu haine de camuflaj), ne-am dat bună dimineaţa şi l-am întrebat despre Donald Trump şi mi-a răspuns, cumva ezitant: ”Nu mă omor după el, dar… e original. Cred că Fox News, şi ştii că sunt fan al lor, cred, zic, că nu l-au tratat corect la dezbatere, primele două întrebări au fost un atac împotrivă-i, nu s-au referit la probleme reale, sau pe acolo, dar… nu ştiu”. ”Dacă anul viitor vor candida la prezidenţiale Hillary şi Trump, cu cine-ai vota?”, l-am întrebat eu, scurt. ”O, cu Trump, desigur. Ştii doar bine, că sunt un republican”, mi-a răspuns el, sec.