Summit Trump-Putin: cine nu are loc la masă ajunge în meniu

Ambasadorul SUA la NATO a declarat că președintele Ucrainei ar putea participa la întâlnirea de pe 15 august dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. ”Cred că este posibil. Cu siguranță, nu poate exista o înțelegere cu care să nu fie de acord toată lumea”, a spus Matthew Whitaker, într-un interviu pentru CNN.

Vicepreședintele SUA a declarat că soluțiile pentru încetarea conflictului din Ucraina nu vor face fericit pe nimeni. ”Nimeni nu va fi super-fericit. Nici rușii, nici ucrainenii nu vor fi fericiți, în cele din urmă”, a spus JD Vance, pentru FoxNews. Și vicepreședintele SUA a sugerat că Zelenski poate participa la discuții cu Trump și Putin. ”Suntem într-un moment în care încercăm să programăm când cei trei lideri pot avea o discuție despre încetarea conflictului”.

După confirmarea întâlnirii Trump-Putin din Alaska, președintele Volodimir Zelenski a scris, pe Twitter, că ”orice decizie care este împotriva noastră, luată fără participarea Ucrainei, este o decizie împotriva păcii. Nu vor obține nimic. Sunt decizii moarte. Nu sunt decizii aplicabile. Avem nevoie de o pace veritabilă. O pace pe care oamenii să o respecte”.

Rusia refuză să-l recunoască pe Zelenski ca șef de stat legitim, pentru că mandatul său a expirat și nu au fost organizate alegeri prezidențiale, nici parlamentare, din cauza legii marțiale.

Președintele Trump a declarat, vineri, că Putin și Zelenski ”doresc pacea” și că vor exista ”unele schimburi de teritorii” între Rusia si Ucraina, ”în beneficiul ambelor părți”. Zelenski a declarat că răspunsul Kievului este înscris în constituție: nu se vor face concesii teritoriale ocupantului.

Nu se știe însă ce teritorii ar urma să fie schimbate între Rusia și Ucraina. Iar la invocarea constituției în cazul cedării de teritorii poate recurge și partea rusa, care a anexat patru regiuni ucrainene, plus Crimeea. În presa occidentală, este folosit termenul vag ”Donbas” sau „estul Ucrainei”. Or, aceasta înseamnă că sunt ignorate revendicările Rusiei privind regiunile sudice Herson și Zaporojie din Ucraina, anexate oficial de Moscova. The Wall Street Journal scrie că preșdintele Trump a sugerat ca Rusia să se retragă din aceste ultime două regiuni, urmând să primească controlul asupra întregii regiuni Donețk. Pe de altă parte, un alt articol publicat de Wall Street Journal arată că Vladimir Putin dorește să negocieze obținerea controlului asupra regiunilor Herson și Zaporojie.

Dacă în cazul Ucrainei exista o oarecare probabilitate, Europa nu va participa la discuțiile Trump Putin de pe 15 august privind Ucraina. Însă cancelarul german Friedrich Merz încearcă să demonstreze că Europa are un rol în negocierea încetării focului. Politico.eu, deținut, împreună cu publicația americană Politico, de compania germana Axel Springer, citează diplomați care spun că Merz a purtat ”discuții intense” cu alte guverne europene în ultimele zile, pentru a organiza o întâlnire virtuală cu participarea lui Donald Trump, înaintea summitului Rusia-SUA din Alaska.

În cele din urmă, Trump se va alătura discuției virtuale cu lideri europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Discuția se va axa pe presiunile care pot fi puse asupra Rusiei, pe întrebări teritoriile ucrainene ocupate, pe garanțiile de securitate pentru Kiev și pe calendarul potențialelor negocieri pentru pace, arată un purtător de cuvânt al guvernului german.

Ceea ce doresc Merz și alți lideri UE ar echivala cu blocarea negocierilor Trump – Putin. Aliații europeni ai Ucrainei solicită ca Rusia să înceteze focul înaintea oricăror negocieri pentru pace sau schimburi teritoriale cu Ucraina. Europenii au arătat că orice potențial schimb de teritorii trebuie să primească aprobarea Kievului și că Ucraina ar trebui să primească garanții ferme de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă. Or, Kremlinul a repetat că nu dorește încetarea focului înaintea negocierilor de pace, pentru că se află în ofensivă pe toată linia frontului și o asemenea decizie ar fi in avantajul clar al Ucrainei. Apoi, garanțiile de securitate pentru Ucraina – fie aderarea de facto la NATO prin tratate bilaterale cu membri importanți ai alianței, fie continuarea înarmării Ucrainei și menținerea unei armate numeroase este o altă linie roșie pentru Moscova.

Cancelarul Merz a avut o convorbire telefonică cu Donald Trumo, duminică, și i-a cerut președintelui SUA să pună mai multă presiune pe Putin, impunând sancțiuni asupra sectorului bancar rus, precum și sancțiuni secundare pentru principalii parteneri comerciali ai Rusiei. Discuția aceasta a avut loc la două zile după 8 august, atunci când expira ultimatumul dat de Trump Rusiei pentru a înceta focul în Ucraina. Ar fi trebuit ca, începând de pe 8 august, SUA să impună sancțiuni secundare – în special Chinei și Indiei, precum și Turciei. Nu s-a întâmplat însă nimic, administrația Trump nedorind să afecteze întâlnirea din Alaska stabilită pentru 15 august.

Friedrich Merz a reluat mesajele președintelui Volodimir Zelenski: ”Putin acționează doar pus sub presiune”. ”Nu putem accepta ca Rusia și America să discute chestiuni teritoriale sau chiar să decidă peste capul europenilor, peste capul ucrainenilor”, a spus Merz. Președintele Zelenski a declarat că orice decizie legată de schimburi teritoriale Rusia-Ucraina este o „decizie moartă”. Mai mult, președintele ucrainean a declarat, în urmă cu o săptămână, că, ”dacă lumea nu încearcă să schimbe regimul din Rusia, asta înseamnă că, după ce războiul va înceta, Moscova va încerca să destabilizeze țările din vecinătate”.

Pe 9 august, mai mulți lideri europeni au semnat un comunicat privind întâlnirea dintre Putin și Trump. ”Împărtășim convingerea că interesele vitale de securitate ale Europei și Ucrainei trebuie protejate printr-o soluție diplomatică. Aceste interese vitale includ necesitatea unor garanții de securitate ferme și credibile, care să permită Ucrainei să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială”. Comunicatul arată că actuala linie a frontului trebuie să fie punctul de plecare a negocierilor și că frontierele internaționale nu trebuie să fie schimbate prin forță. Comunicatul a fost semnat de liderii Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Marii Britanii și Finlandei.

Cum poate fi motivată Rusia să ajungă la un acord cu SUA în privința Ucrainei, câtă vreme aliații europeni susțin că nu vor renunța la sancțiuni, chiar dacă Washingtonul va face acest lucru? Aceeași întrebare se poate pune și în cazul președintelui Zelenski, care poate complica planurile administrației Trump. O altă întrebare care rămâne, pe moment, fără răspuns, este ce a vrut să spună președintele Trump prin ”schimburi teritoriale”? Că Moscova va înapoia Ucrainei regiunile Herson și Zaporojie (deja anexate) sau porțiunile din regiunile Harkov și Sumî pe care le controlează în acest moment?

În cele din urmă, este important de menționat că nu doar Rusia are motive pentru a negocia încetarea conflictului, sub presiunea sancțiunilor occidentale, ci și Statele Unite, care asistă acum la o consolidare a BRICS, tot din cauza acestor sancțiuni. Guvernul indian a fost revoltat de amenințarea americană cu sancțiuni secundare, iar premierul Narendra Modi a declarat că a avut o discuție telefonică bună cu președintele Putin și a decis aprofundarea parteneriatului strategic privilegiat dintre cele două țări. Vladimir Putin are programată o vizită în India tot în această lună, iar pe 3 septembrie se va deplasa la Beijing, la Summitul Organizației de Cooperare Shanghai. La acest eveniment va participa și premierul Indiei, în prima sa vizită în China începând din 2019. Putin a fost invitat in India după ce SUA au început să amenințe India cu sancțiuni și tarife vamale majorate. Iar toate acestea vin după ce președintele Braziliei a sfidat amenințările lui Trump cu sancțiuni, făcând apel la o dedolarizare globală. „E vremea ca lumea să abandoneze dolarul SUA în comerțul internațional. Nu voi uita că SUA au încercat să organizeze o lovitură de stat aici”, a spus președintele Lula da Silva. Brazilia și-a creat un sistem propriu de plăți – PiX – , care a dat dureri de cap companiilor Visa și Mastercard, iar administrația Trump a lansat o investigație privind acest sistem de plăți brazilian.

Prin urmare, nu avem doar presiuni economice ale SUA și Europei, plus Canada și Japonia, asupra Rusiei. Avem, de-a face si cu o sfidare a Sudului Global față de amenințările economice ale președintelui Trump, iar acesta poate fi unul dintre motivele din spatele întâlnirii Trump-Putin din Alaska.

Iar Rusia a repetat că nu este interesată doar de negocierea încetării focului în Ucraina, ci de rezolvarea ”cauzelor profunde ale războiului”, care țin de arhitectura europeană de securitate. Kremlinul a semnalat în mod repetat că nu va încheia războiul din Ucraina decât printr-un acord de pace care să vizeze întreaga Europa și care sa fie garantat de Statele Unite. Preocuparea guvernelor europene și a regimului Zelenski este de înțeles. Cine nu are un loc la această masă, va ajunge cel mai probabil in meniu.