Sunt aromânii în criză identitară?

Până în anul 1989, aromânii din România nu se aflau în nicio criză identitară. Nu numai că-şi spuneau români, dar unii dintre ei, în perioada interbelică, făcuseră exces de zel în acest sens. Odată, în faza lui politică de dreapta, Petre Ţuţea declara: „Faţă de aromâni, noi, dacoromânii, suntem nişte raţe”!

Pe când eram licean la Urziceni, unde aromânii constituiau cam un sfert din populaţia oraşului, am avut colegi de clasă dintre ei, iar cu unii m-am împrietenit, aşa că nu sunt chiar străin de unele probleme care-i privesc. La nunţile lor, întotdeauna un participant purta tricolorul românesc, care – atenţie! – nu avea stema comunistă; nu avea nicio stemă, aşa cum nu avusese nici înainte de proclamarea Republicii Populare Române.

Ei îşi spun aromâni sau armâni, iar alte popoare îi numesc machedoni sau ţinţari, acest ultim termen fiindu-mi explicat de un prieten, vorbitor al dialectului lor, prin „cinci ţări”, de la numărul statelor din Peninsula Balcanică unde aceştia locuiesc.

Primii lingvişti care au afirmat că dialectul aromân aparţine limbii române nu au fost dacoromâni, ci străini, printre care specialişti de renume, cum erau J. Thunmann, profesor la Universitatea din Halle, precum şi Fr. Miklosich şi Gustav Weigand. Apoi, aceeaşi apartenenţă a fost afirmată şi de învăţaţii aromâni, ca Th. Capidan, aromânist, slavist şi balcanolog, Tache Papahagi, care a realizat cel mai important dicţionar aromân, şi alţii. De altfel, şi astăzi, trei sferturi dintre aromânii din ţara noastră se consideră adevăraţi români, iar mulţi dintre înaintaşii lor şi-au demonstrat cu prisosinţă ataşamentul faţă de poporul nostru, prin aportul cultural, ştiinţific, politic şi economic. Însăşi mama lui Mihai Viteazul, Tudora din Epir, era aromâncă. În cultură s-au remarcat mulţi dintre cei de origine aromână, printre care Andrei Şaguna, Anton Pann, Ion Luca Caragiale, George Murnu, Camil Ressu, George Vraca, Toma Caragiu, Ion Caramitru, Hristu Cândroveanu, Stere Gulea etc. Au înnobilat ştiinţa românească fraţii Minovici, Elie Carafoli şi alţii. Politic, s-au remarcat Eftimie Murgu şi Take Ionescu, iar în alte domenii, Emanuel Gojdu, Nicolae Malaxa şi Evanghelie Zappa, ultimul fiind adevăratul iniţiator al Jocurilor Olimpice moderne. În sport, foarte populari între toţi românii sunt astăzi Gheorghe Hagi, Simona Amânar şi Simona Halep.

În bună parte, cei mai mulţi aromâni de la noi locuiesc actualmente în Dobrogea şi sunt originari din Grecia, Bulgaria, Republica Macedonia, Albania şi Turcia europeană. În anii 1920-1940 au emigrat în număr mare în judeţele Caliacra şi Durostor, din Cadrilater, iar din 1940, odată cu cedarea acestei regiuni Bulgariei, s-au refugiat în localităţi din restul României, îndeosebi în judeţele Constanţa, Tulcea şi Ialomiţa.

Între dialectele limbii române, după cel dacoromân, al doilea ca număr de vorbitori este cel aromân. Urmează cel meglenoromân şi cel istroromân, ultimul fiind pe cale de dispariţie. Cum scriam mai sus, până în 1989, nimeni nu a constestat românitatea aromânilor, nici ei înşişi, nici străinii. După evenimentele din decembrie, situaţia s-a schimbat. Unui anume Vasile Barba, aromân emigrat în Germania, i s-a năzărit că aromânii nu sunt români, ci un popor separat, iar dialectul lor ar fi o limbă distinctă, aromâna. În acest sens, aromânii din România ar constitui o minoritate naţională şi, ca atare, li s-ar cuveni fonduri de la Uniunea Europeană şi de la statul român, pentru a-şi conserva identitatea etnică! Va să zică, aici e vorba şi de bani! Ciudata idee a fost îmbrăţişată cam de 25% din populaţia aromânească, de toate categoriile, inclusiv de către unii oameni de cultură ai acesteia. Astfel, unii au renunţat la vechiul afabet aromân, identic cu cel dacoromân, propunând o nouă ortografie, cât mai depărtată de cea veche. L-am întrebat pe unul dintre aceştia, de ce scrie sh în loc de ş, fiind vorba de acelaşi sunet ca în română, şi mi-a răspuns că aşa scriu şi… albanezii! Să ne amintim că şi ruşii le impuneau basarabenilor scrierea cu litere slave în aşa-zisa „limbă moldovenească”, spre a nu se vedea că este vorba tot de română! Chiar profesoara de dialectologie Matilda Caragiu-Marioţeanu, care, până în 1989, îi învăţase pe studenţii de la Litere că aromâna este un dialect al limbii române, în ultimii ani ai vieţii a cârmit-o, lăsând problema în coadă de peşte, de nu mai înţelege nimeni dacă aromânii sunt români sau ba. Tot dumneaei a mai spus şi că, „actualmente, aromânii din România se află într-o profundă criză identitară”.

La urma urmelor, e dreptul lor de a decide ei înşişi dacă sunt un popor diferit de cel român, fie şi în pofida adevărului ştiinţific. Şi-apoi, noi, ceilalţi români, nu suntem astăzi tot într-o criză identitară?

Ilustraţiile fac parte din albumul „Arta populară a aromânilor”, Ed. Meridiane, 1979

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Adrian Bucurescu 19 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.