Între ocrotitorii sacri cinstiţi de români, Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai populari, dovadă fiind numeroasele lăcaşuri de cult ce îi sunt închinate, precum şi mulţimea celor care îi poartă numele.
Adrian Bucurescu
Articole scrise:
Între ocrotitorii sacri cinstiţi de români, Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai populari, dovadă fiind numeroasele lăcaşuri de cult ce îi sunt închinate, precum şi mulţimea celor care îi poartă numele.
În mitofolclorul românesc, Sfântul Andrei se remarcă mai ales ca patron al lupilor.
Cine vrea să atenteze la forţa unui neam încearcă mai întâi să-i ucidă sau măcar să-i compromită elitele, fie politice, fie culturale.
Cine vrea să atenteze la forţa unui neam încearcă mai întâi să-i ucidă sau măcar să-i compromită elitele, fie politice, fie culturale.
La 26 octombrie, românii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, căruia îi mai spun şi Sfântul Dumitru, Sân-Medru, Sâ-Medru sau Su-Medru.
Cum se ştie, manualele de „Istoria românilor” au dispărut din şcoli, ceea ce înseamnă că politicienii consideră că n-au făcut destule fărădelegi până acum.
La 14 septembrie, creştinii celebrează Înălţarea Sfintei Cruci. În calendarul popular românesc, acest praznic se mai numeşte şi Ziua Crucii, Crucea Mare, Ziua Şarpelui şi Cârstovul sau Cristovul Viilor.
În România de astăzi se taie cu îndârjire pădurile, ceea ce este o tragedie, un atentat făţiş la siguranţa naţională. Pe vremuri n-a fost chiar aşa.
La 8 septembrie, atât Biserica Ortodoxă, cât şi cea Catolică sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului.
În calendarul popular românesc, la 29 august se comemorează Tăierea Capului Sfântului Ion Botezătorul.
Până în anul 1989, aromânii din România nu se aflau în nicio criză identitară. Nu numai că-şi spuneau români, dar unii dintre ei, în perioada interbelică, făcuseră exces de zel în acest sens.
Cele mai multe tezaure antice ale României, astăzi în muzee din străinătate, au fost descoperite în Transilvania, fiind însuşite de Imperiul Austro-Ungar.
Printre alte ipostaze, în tradiţiile populare, Fecioara Maria este şi Crăiasa Cerului, în unele ţinuturi fiind numită chiar Dumnezoaia.
În luna februarie a anului 1758, pe când Bucovina era cotropită de Habsburgi, la porunca mitropolitului Iacov Putneanul al Sucevei, s-a deschis pentru prima oară mormântul lui Ştefan.
Ioan Bolborea e renumit demult, printre confraţi şi printre criticii de artă, prin lucrările sale, de obicei monumentale, expuse prin Capitală şi prin alte oraşe mari ale ţării. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, secţia Sculptură, din Bucureşti, a participat, din anul 1981, la toate saloanele municipale şi naţionale de pictură şi sculptură.
La 27 iulie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Ca de obicei, poporul are propria lui viziune asupra sfinţilor mai importanţi.
Cu siguranţă, Brâncuşi este unul dintre cei mai importanţi artişti ai lumii.
Aflată la aproximativ 16 km de Târgu Neamţ, Mânăstirea Neamţ este cea mai veche şi mai importantă aşezare monahală din Moldova.
