Printre alte ipostaze, în tradiţiile populare, Fecioara Maria este şi Crăiasa Cerului, în unele ţinuturi fiind numită chiar Dumnezoaia. Într-o legendă, Ea este Muma Soarelui şi a Lunii. Toţi oamenii, dar mai ales femeile, obişnuiesc să-şi spună păsurile Maicii Preacurate, pe care, ştiind-O mamă, o cred cea mai miloasă. Bolnavii, femeile însărcinate, fetele care-şi aşteaptă mirii o cheamă să le dea ajutor. Deseori, este invocată în vrăjile şi în descântecele curate. Rareori se pomeneşte despre moartea Ei, căci îngerii şi sfinţii nu mor, ci doar se mişcă între cer şi pământ. Aşadar, la 15 august, Sânta Mărie a adormit, fiind îndată ridicată de îngeri la cer, unde domneşte alături de Dumnezeu, iar de atunci Se îngrijeşte mereu de sănătatea şi fericirea celor curaţi. Odată cu Ea, adoarme şi Firea, adică Natura înconjurătoare. Sărbătoarea de 15 august este socotită drept ziua care desparte lunile călduroase de cele reci. Iarba nu mai creşte, florile se pălesc, frunzele arborilor se îngălbenesc şi încep să cadă, vremea se răceşte. Se culeg ultimele plante de leac, care, pentru mai bun folos, se pun la icoana Sfintei Maria.
În popor, ziua de 15 august se mai numeşte şi Uspenia, care înseamnă „Adormirea”, moştenire din vremurile când slujbele bisericeşti se ţineau în limba slavonă. Sărbătoarea este atât de importantă încât i se mai spune şi Paştele Verii, rânduiala liturgică fiind asemănătoare cu cea a Învierii Mântuitorului. Este numită Sântă-Măria Mare, spre a fi deosebită de ziua de 8 septembrie, când se serbează Naşterea Sfintei Marii. Răstimpul dintre 15 august şi 8 septembrie se numeşte Între Sânte-Mării. În dimineaţa de Sântă-Măria Mare, femeile duc la biserică ofrande din ciorchinii de struguri copţi de la soiurile văratice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini, care alcătuiesc coliva de pomană sau coliva de struguri. Tot în această zi se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor.
De la 15 august ciobanii încep a coborî turmele de la munte şi de la deal. Obiceiul este consemnat şi într-o doină veche:
La Sântă-Mărie Mare,
Cobor oile devale;
La Sântă-Mărie Mică,
Nu mai rămâne nimică.
Tot de la Sântă-Măria Mare, la munte şi la deal, bărbaţii îşi leapădă pălăriile şi-şi pun căciuli, căci vine frigul. Între Sânte-Mării se seamănă grâul de toamnă. Se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă, magic, ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii. Se deschide sezonul nunţilor, care se încheie la intrarea în postul Crăciunului. De la 15 august încep şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă.
Se spune că, dacă înfloresc trandafirii pe la Sânta-Mărie Mare, toamna va fi lungă.
Cotidianul vă urează să vă bucurați de viaţă, de zâmbete, de tot ce este frumos. La mulţi ani tuturor sărbătoriţilor zilei de astăzi!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.