Tensiuni între Guvern şi Biserică: Şi Patriarhia vrea pelerinajul

Patriarhia face apel la autorități ca în 30 noiembrie să permită pelerinajul la Peștera Sfântului Apostol Andrei, din comuna…

De (R.C.)
Tensiuni între Guvern şi Biserică: Şi Patriarhia vrea pelerinajul

Patriarhia face apel la autorități ca în 30 noiembrie să permită pelerinajul la Peștera Sfântului Apostol Andrei, din comuna…

Patriarhia face apel la autorități ca în 30 noiembrie să permită pelerinajul la Peștera Sfântului Apostol Andrei, din comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa, spunând că în comună este un număr mic de locuitori (1.992 de oameni) și manifestația se poate organiza, „având în vedere caracterul excepţional al acestei sărbători pentru poporul român”.

„Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este singurul sfânt din Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a cărui pomenire este declarată sărbătoare naţională bisericească de către Sfântul Sinod, prin hotărârea nr. 4972 adoptată în şedinţa din data de 14-15 noiembrie 2001.De asemenea, începând cu anul 2012, în Codul muncii, ziua de 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este inclusă între sărbătorile legale în care nu se lucrează. Ţinând cont de recunoaşterea de către Statul Român a rolului excepţional avut de către Sfântul Apostol Andrei în viaţa poporului român, este necesar ca autorităţile de stat competente să permită în mod excepţional credincioşilor din ţară să vină în pelerinaj la Peştera Sfântului Apostol Andrei”, spun reprezentanții Patriarhiei Române, conform cărora vor fi respectate toate normele sanitare și de distanțare socială impuse.

Fiți pe fază: Teodosie își aduce întăriri

Inițial, Patriarhia Română a reacționat după ce solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a permite pelerinajul de Sfântul Andrei a fost respinsă, susținând că Secretariatul de Stat pentru Culte trebuie să implice.

„Este foarte bine cunoscută poziția publică a Patriarhiei care pledează ferm pentru respectarea cu rigoare a tuturor regulilor sanitare, pentru ordine, echilibru și dialog instituționalizat cu autoritățile, pentru împrietenirea credinței cu rațiunea, pentru discernământ personal și instituțional. Ceea ce pot adăuga este că, într-o situație cu potențial conflictual ca cea apărută la Tomis, așa cum este firesc să o facă în orice perioadă de criză care suscită discuții și momente tensionate în spațiul de intersectare a cultelor cu statul, organismul care trebuie să se implice ca mediator în inițierea și întreținerea unui dialog instituționalizat între guvern și Cultele religioase este Secretariatul de Stat pentru Culte”, transmite Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Acest organism guvernamental are ca datorie fixată de lege inclusiv amenajarea acestui necesar și firesc dialog în vederea identificării unor soluții adecvate realității create de o criză și a obținerii predictibilității legate de măsurile ce se impun și trebuie aplicate în ea. Pentru că este o datorie a statului să fie predictibil în relația cu cultele și să protejeze libertatea religioasă de orice posibilă lezare a acesteia sau de suspiciunile ce pot apărea in legătura cu ea, spune Vasile Bănescu.

„Inclusiv în acest caz concret, nu Patriarhia Română, din care Arhiepiscopia Tomisului este parte constitutivă, ci „Secretariatul de Stat pentru Culte” are obligația onorantă de a se implica în medierea unei situații în care trebuie deplin lămurită atât responsabilitatea Arhiepiscopiei Tomisiului de a respecta măsurile sanitare impuse în contextul carantinei locale, cât și a autorităților care aplică aceste măsuri. Sunt convins că Biserica/ Ahiepiscopia Tomisului va fi prezentă și deschisă oricând la acest dialog pentru care a pledat constant chiar de la începutul pandemiei”, adaugă sursa citată.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române încheie mesajul spunând că statul are mandatul de a garanta libertatea religioasă, nu cultele, nu Biserica, nu Patriarhia:

„Cultele și credincioșii sunt beneficiarii libertății religioase garantată prin Constituție. Greutatea responsabilității de a proteja pacea socială, oferind condiții și soluții în perioade de criză, se află în primul rând pe umerii statului, care are obligația să motiveze limpede restricțiile și, într-o asemenea situație de dureroasă criză comunitară, să invite cultele religioase la dialog. Acestea, în orice democrație autentică, nu sunt nici anexe ale statului, nici adversare ale acestuia, ci, așa cum bine s-a văzut în contextul crunt al pandemiei, partenerele sale sociale cele mai eficace. Dialogul care trebuie purtat cu reprezentanții cultelor, ai Bisericii, este prin natura și intenția lui firească unul benefic pentru toate părțile implicate în el. Deci pentru sănătatea democratică și socială a întregii noastre societăți”.

Premierul Ludovic Orban i-a răspuns arhiepiscopului Tomisului, după ce acesta i-a scris că nu va îngădui ca dreptul de a-l cinsti pe Sfântul Andrei să fie călcat în picioare.

„Sfatul meu sincer către Înalt Prea Sfinția Sa Teodosie este să îndemne credincioșii la respectarea regulilor, pentru că aceste reguli nu sunt făcute ca să împiedice credincioșuii să se roage sau să participe la pelerinaje sau la alte activități, ci să apere sănătatea. Eu cred că orice om trebuie să aibă grijă de sănătatea oamenilor”, spune Ludovic Orban.

El reamintește că la Constanța e o situație specială, pentru că municipiul Constanța e în carantină.

„În decizia de carantinare este și o prevedere legată de desfășurarea cultelor, pelerinajelor. Nu se interzic slujbele, ci se organizează în anumite condiții”, transmite premierul.

ÎPS Teodosie i-a scris premierului că nu va îngădui ca dreptul de a-l cinsti pe Sfântul Andrei să fie călcat în picioare: „Ce veți face? Ne veți bate, amenda, aresta și executa?”. ÎPS Teodosie a amintit și de revoluția din 1989: „Nu subestimați dorința oamenilor de a striga în stradă”.

Distribuie articolul pe:

46 comentarii

  1. Prea fericitul nu intelege ca microbul face poarte din realitate. Aceasta realitate mierabila pe care o traim cu totii, unii cu frenezie, altii cu fereala. De. Daca murim, nu avem toti constiinta ca ne vom afla in dreapta Domnului. Daca nu ne ferim, totusi, acest microorganism vine si ne ucide chiar daca suntem sau nu credinciosi si rebeli. Totusi, cu moartea noastra. se stinge cate un univers al fiecarei fiinte. S-au stins atatea, dar Popa nu crede in realitate. E meseria lui. El crede in Absolut. Si, desigur, in cea a cadelnitei si a banilor care vin gramezi din partea celor ce se mai lasa amagiti inca de mizericordie divina. Popa isi cere drepturile sale. Le cunoastem si le apreciem. Dar il rugam cu smerenie sa ne lase si bruma de viata care ne-a mai ramas. Ca microorganismele exista, ca si el, si ele isi cer obolul, daca il oferim. Unii insa ne abtinem de la aceasta cutezanta. Sa ne ierte sfintia sa! Ca doar poate sa o faca. (Daca binevoieste!)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.