În ultimele luni, gruparea jihadistă Stat Islamic (cunoscută şi ca Daesh sau Daech) a suferit eşec după eşec în Siria şi Irak, pierzând, pe rând, părţi consistente din ceea ce ea numise „Califat“, un teritoriu întins pe o suprafaţă cât a Portugaliei, încât azi, nu mai controlează decât 6% din el. Astfel, după ce pe 2 noiembrie Daesh a pierdut oraşul Raqqa, pe care-l proclamase „capitala“ sa, acum se dau lupte crâncene pentru ultima redută jihadistă de pe teritoriul Siriei – localitatea Bukamal din provincia estică Deir Ezzor, de la frontiera cu Irakul. Miercuri o preluaseră forţele guvernamentale, pentru ca sâmbătă, în ea să revină combatanţii islamişti.
Câteva zile mai înainte, armata siriană capturase şi oraşul Deir Ezzor, reşedinţa acestei provincii, ultima mare localitate pe care gruparea jihadistă o mai deţinea. Numită şi „ provincie a abundenţei“ în administraţia „Califatului“, această regiune este foarte bogată în petrol, de unde şi miza ei suplimentară. În prezent, în Siria, potrivit unor surse citate de AFP şi Reuters, Statul Islamic (SI) nu mai controlează decât câteva sate şi mici localităţi şi cel puţin un câmp petrolier din provincia respectivă – ultimele sale bastioane.
În Irak, după pierderea Mosulului și, mai recent, a localităţii Al-Qaim (70.000 locuitori) din provincia Al-Anbar, combatanţii jihadişti s-au repliat pe valea Eufratului, în localitatea Rawa şi în câteva sate din zona Rummana, constituind un fel de pungi, însă ofensiva forţelor Bagdadului ajutate de aviaţie nu le dă pace, astfel încât este o chestiune de timp până când se va pune capăt prezenţei grupării jihadiste în ţara în care s-a născut.
Analizând ultimele date şi evenimente legate de Daesh, ziarul parizian „Liberation“ a alcătuit un dosar cuprinzător care începe cu ideea potrivit căreia, „fiind pe cale să treacă în clandestinitate pe pământurile sale istorice, gruparea jihadistă s-a răspândit de-a lungul lumii, din Africa în Asia de Sud-Est.“ Cotidianul citat a identificat cele şase fronturi şi strategia pe care o aplică la ora actuală organizaţia teroristă.
Pe cât posibil, cât mai multe atentate în „ţările inamice“
În Occident, jihadiştii din Daesh nu au fief, dar acest lucru nu-i împiedică să atace oricând se poate. O simplă evaluare a lucrurilor arată că, de la jumătatea anului 2014, membrii şi simpatizanţii SI au lovit la Bruxelles, Londra, Manchester, Berlin, Paris, Marsilia sau Magnanville, la periferia pariziană. Practic, este vorba despre unele dintre cele mai importante puncte ale Occidentului. În al doilea rând, studiind caz cu caz, experţii în antiterorism au constatat că unele dintre atentatele respective aparţin unor combatanţi antrenaţi care au revenit din Siria şi Irak.
A fost cazul, de pildă, al celor care au comis atentatele de pe 13 noiembrie 2014, de la Paris şi Saint-Denis. În acea zi avea loc meciul de fotbal Franţa-Germania, teroriştii folosindu-l ca pretext. A fost vorba de şase atacuri sinucigaşe, asasinate, luări de ostatici etc., de pe urma cărora s-au înregistrat 130 morţi (inclusiv cei şapte terorişti) şi 413 răniţi (dintre care 99 grav).
În schimb, alţi terorişti nu au fost niciodată în autoproclamatul „Califat“, printre aceştia fiind şi autorul recetului atac din Manhattan. Uzbekul Sayfullo Saipov, 29 de ani, a venit în 2010 în SUA. Pe 31 octombrie 2017, aflat la volanul unei maşini-berbece, el a percutat un grup de ciclişti care mergeau pe pista specială de-a lungul fluviului Hudson, apoi un autobuz şcolar, după care a fugit, strigând „Allah Akbar!“. S-au înregistrat opt morţi.
Între iunie 2014, momentul proclamării Califatului, şi februarie 2017, Daesh a comis ori inspirat peste 140 de atentate în 29 de ţări, altele decât Siria sau Irak, în urma cărora au decedat cel puţin 2.000 de persoane, potrivit unei statistici realizate de CNN, preluată de agenţiile de ştiri.
Irak şi Siria: un „califat“ ca un castel de nisip
Astăzi, din teritoriul califatului autoproclamat în vara lui 2014, ce cuprindea regiuni din Siria şi Irak şi care avea o suprafaţă comparabilă cu a Portugaliei, nu a mai rămas mare lucru. De pildă, la începutul lunii octombrie, mai era vorba de 10%, pentru ca acum să fie de maximum 6% , după ce au fost pierdute regiunile Deir Ezzor (Siria) şi Al-Qaim (Irak). Prezentată de presa internaţională drept „ultima mare bătălie“ împotriva Daesh, aceasta a evoluat relativ repede, astfel încât cele două redute jihadiste au căzut, ele fiind preluate de forţele guvernamentale din cele două ţări.
La fel s-au petrecut lucrurile şi cu zonele petroliere din această regiune siriană, care ajunseseră în mâinile jihadiştilor, fiind una dintre marile lor surse de venituri. Este cazul câmpului petrolier Al-Omar, unul dintre cele mai importante din Siria, pe care jihadiştii din Statul Islamic l-au pierdut imediat după ce, de curând, au fost alungaţi din ceea ce a fost „capitala“ lor – Raqqa. La ora actuală, ei s-au regrupat şi se apără cu disperare în nişte pungi aflate pe fluviul Eufrat, dar care nu par să mai reziste mult.
Asia de Sud-Est: criza rohingya
La sfârşitul lunii octombrie, guvernul filipinez anunţa că a preluat controlul oraşului Marawi, aflat de cinci luni în mâinile jihadiştilor. De asemenea, cum o nenorocire nu vine niciodată singură, a fost ucis şi liderul acestora, Isnilon Hapilon, numit şi „emirul“ Statului Islamic în Asia de Sud-Est.
Este vorba e un eşec de amploare pentru mişcarea jihadistă care încerca să se poziţioneze cât mai bine în această regiune geografică. Mai concret, ea tindea spre toată Asia, având ca pilon principal Indonezia, ţara cu cea mai numeroasă populaţie musulmană de pe glob. După cum arată „Liberation“, deşi pare paradoxal, în pofida unor atacuri comise la Jakarta anul trecut, influenţa Daesh din Indonezia pare a fi ţinută sub control.
În fine, după declanşarea crizei minorităţii rohingya din Birmania, când sute de mii de musulmani au plecat din această ţară, ajungând în tabere din Bangladesh, a existat temerea că mulţi dintre ei ar putea deveni victime ale propagandei şi acţiunilor de racolare declanşate de jihadişti.
Asia Centrală: China şi Rusia – vizate?
Uzbekistanul, ţara din care provine teroristul Sayfullo Saipov care a comis recentul atac din New York, nu este considerată un pământ al Daesh, care nu are un fief acolo. Mişcarea Islamică din Uzbekistan, care este principala grupare jihadistă din ţară, a fost alungată în anul 2000, raliindu-se talibanilor afgani. Totuşi, sute de uzbeci s-au alăturat „califatului“ din Siria şi Irak. Unul dintre ei, Abdulkadir Masharipov, a comis atentatul de pe 31 decembrie 2018, din Istanbul, soldat cu 39 de morţi.
Cum era de aşteptat, Afganistanul, ţara în care a apărut jihadul istoric şi în care a activat Osama ben Laden, a atras Daesh, care s-a instalat acolo sub numele „provincia Khorassan“. Deşi nu a trimis oameni, ea a beneficiat de ralierea unor talibani afgani şi pakistanezi, atrăgând, totodată, tineri adepţi ai jihadului mondial. Nu s-a extins, activând doar în unele districte.
Africa: Al-Qaida, în frunte
Toate indiciile arată că pe „continentul negru“ Daesh a mizat pe Libia, singurul stat în care emisarii săi au realizat o extindere teritorială a „califatului“. Astfel, în 2015, ei au cucerit, practic fără lupte, oraşul Syrta, cândva fieful lui Moammar Kadhafi. Însă anul următor combatanţi dintr-un oraş vecin, Misrata, sprijiniţi de bombardamente americane, l-au recucerit. Acum, organizaţia este slăbită, membrii ei – dispersaţi şi constrânşi să intre în clandestinitate.
Liderii grupării Boko Haram, care este foarte influentă şi activă în Nigeria şi în zone din ţările vecine, deşi şi-au declarat supunere faţă de Daesh, par a nu avea azi legături operaţionale cu aceasta şi nici nu sunt îndrumaţi de ea. Pe scurt, în Africa, pe prim plan a rămas Al-Qaida, în pofida unui grupuleţ ce s-a alăturat SI. În Algeria, Soldaţii Califatului – care au părăsit Al-Qaida din Maghrebul Islamic şi s-au alăturat Daesh – au fost anihilaţi. Jamaat Nosrat al-Islam wal-Muslimin din Sahel, care era cea mai puternică mişcare islamică, a declarat că se supune lui Ayman al-Zawahiri, liderul Al-Qaida.
Egipt: rolul beduinilor din deşert
În peninsula Sinai există un grup jihadist local care, încă din 2014, a declarat că se supune Daesh. Este format în principal din beduini din deşert şi, potrivit unor estimări, numără între 1.000 şi 2.000 de membri. Este grupul care şi-a asumat responsabilitatea asasinării câtorva sute de militari şi politicieni egipteni. Ultimul lor atac a avut loc pe 11 septembrie, când au asasinat 18 persoane din serviciile egiptene de securitate. Daesh are ca ţinte şi creştinii copţi din Egipt, aşa cum a făcut în aprilie, când au fost ucise 29 de persoane, în plină slujbă de Paşte, într-o biserică din Minya, oraş din centrul ţării. Cea mai gravă operaţiune revendicată de Daesh în Egipt a avut loc în octombrie 2015, când un grup jihadist egiptean a aruncat în aer un avion civil rus, provocând moartea a 224 de persoane.
Evident, sunt multe lucruri de arătat şi comentat, dar, dincolo de toate, trebuie spus că Daesh, Daech sau Statul Islamic nu a renunţat la strategia terorii, pe care a adaptat-o unor realităţi şi condiţii noi din toate cele şase fronturi de pe glob în care acţionează.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.