Cu doar două săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din decembrie, Consiliul European de la Bruxelles va împărţi multe sute de miliarde de euro pentru ţările membre. În fierberea electorală, Consiliul European de pe 22-23 noiembrie poate fi trecut cu vederea de votanţii din România, deşi este prima asemenea dezbatere la care participăm în calitate de membri UE. Este vorba despre bugetul UE pentru 2014-2020.
Din precedentul buget, Romania a putut beneficia de fonduri europene în valoare de 20 de miliarde de euro.
Pentru noul proiect de buget al UE, lupta este acerbă, iar taberele sunt deja bine delimitate, scrie The Economist. Se pun la bătaie puţin peste o mie de miliarde de euro, doar 1% din PIB-ul UE, însă pentru ţările sarace din Estul Europei miza este mare, pentru că transferurile sub formă de subsidii pentru agricultură şi fonduri de coeziune sunt uneori de 5% din PIB, scrie The Economist.
Revista biritanică arată că cele mai bine organizate ţări în lupta pentru fonduri sunt cele din Grupul de la Visegrad, alături de statele baltice, aşa-numiţii “prieteni ai coeziunii”. Urmează apoi mai cumpătatele ţări care sunt contributori neţi la bugetul UE: Franţa, Germania şi Marea Britabie şi anumite state nordice. România este inclusă de The Economist în grupul cel mai prost organizat-susţinătorii subsidiilor pentru agricultură, mai toate cu economia pe butuci şi imprumutate la UE şi FMI (Franta, Irlanda, România, Italia, Spania).
În timp ce la Bucureşti premierul şi preşedintele se află în dispută electorală şi se ceartă pe elaborarea poziţiei României în negocierea bugetului, alte state par să fi făcut deja cărţile. Grupul de la Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia) vin din tot mai mult cu o poziţie comună şi au ales puternica Polonie ca purtător de cuvânt. Reprezentanţii acestor state s-au întâlnit la Katowice înaintea Consiliului Afaceri Generale care a precedat Consiliul din 18-19 octombrie, la care România a fost reprezentată de Traian Băsescu.
Dacă România mizează pe mai departe pe subsidiile pentru agricultura la pământ, Marea Britanie va susţine, ca întotdeauna, o reducere drastică a bugetului Politicii Agricole Comune (situat acum la peste 40% din bugetul UE), iar dacă Franţa nu va beneficia de un sprijin puternic al Germaniei, britanicii şi ţările nordice pot obţine o reducere sensibilă a acestui buget.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.