Companiile Aktor din Grecia, Vinci din Franţa şi Strabag din Austria vor da statul român în judecată pentru că a anulat procedura de atribuire a contractului de concesiune pentru realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov, câştigat de un consorţiu format din cele trei societăţi. Informaţia a fost divulgată de grupul elen Ellaktor, proprietarul Aktor. Compania Naţională de Autostrăzi (CNADNR) a luat decizia anulării procedurii de atribuire a contractului de concesiune pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea tronsonului Comarnic-Braşovîn luna iulie invocând mai multe motive. Iată-le:
– Contractul de concesiune este încadrat conform metodologiei Eurostat „on Government balance sheet”. În aceste condiţii şi având în vedere costul semnificativ al proiectului, în situaţia în care Autoritatea Contractantă (rezultată din asocierea CNADNR cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în 2012) ar încheia contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, aceasta ar putea
duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice. Recent, secretarul de stat în Ministerul Finaţelor, Enache Jiru, a explicat de ce România nu poate cheltui foarte mult cu autostrăzile: „Ne aflăm într-o poziţie financiară foarte bună. Deci, bani sunt, niciodată nu a fost problema de bani sau de finanţare
a proiectelor. Problema mare este legată de spaţiul fiscal. Autostrăzile sunt bunuri publice şi intră pe deficitul public. Noi nu avem spaţiu bugetar. Vorbeam mai devreme de consultare fiscală, ceea ce înseamnă restrângerea spaţiului fiscal. Nu avem probleme cu finanţarea acelui deficit sau refinanţarea stocurilor. Bani sunt, dar nu avem spaţiu fiscal pentru construcţia de autostrăzi. Statul are şi el cheltuieli de funcţionare. Când începi anul, porneşti de la un total de cheltuieli. Ceea ce îţi mai pui în plus pentru dezvoltare este partea de investiţii, cheltuieli de capital’, a spus Jiru.
– Ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte.
– Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi a suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări „on Government balance sheet” a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat. România va avea un deficit de 1,6% în acest an dar este în pericol să facă 3,5% în 2016 din cauza relaxării fiscale (scăderea TVA etc.). Maximul admis de UE este de 3%.
– După desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, a solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor.
– Prezentarea publică a proiectului a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate. Cu toate acestea, autostrada Bucureşti – Braşov (din care face parte şi tronsonul Comarnic – Braşov), rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport (MPGT), proiectul autostrăzii fiind continuat şi dezvoltându-se în paralel cu realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti.
În acest sens, în prezent este în procedura de licitaţie deschisă atribuirea contractului „Proiectare și execuție finalizare Autostrada București – Brașov, Secțiunea București – Ploiești, Sector 1, km 0+000 – km 3+325; Nod Centură București, km 6+500 și Nod Moara Vlăsiei, km 19+500”. Pe sectorul Ploieşti – Comarnic sunt deja patru benzi.
Tronsonul de autostradă Comarnic – Braşov este împărţit în 5 sectoare. Sectoarele 1 şi 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Braşov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă şi drumuri de legătură) vor fi scoase la licitaţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat. Pentru sectoarele 2, 3 şi 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitaţie actualizarea studiilor geotehnice, cu finanţare de la Bugetul de Stat.
În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic şi Buşteni. După finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitaţie lucrările de construcţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat. Tot pentru fluidizarea traficului, la ieşirea din Sinaia spre Braşov, este proiectat şi urmează să fie realizat un sens giratoriu. De asemenea, se vor finaliza Studiile de Fezabilitate privind Varianta de Ocolire Câmpina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) şi a drumului forestier până în Săcele, astfel încât, în 2016 să înceapă lucrările pentru a avea un drum naţional modern între Câmpina şi Săcele.
Finalizarea acestor două mari proiecte prevăzute în MPGT, Piteşti – Sibiu şi Comarnic – Braşov, înseamnă atât închiderea Culoarului IV Pan European, cât şi dezvoltarea socio-economică a mai multor regiuni importante ale ţării.
Epopea Comarnic-Braşov durează din vremea guvernării Năstase. În 2003-2004, Executivul a avut prima tentativă de construire cu ajutorul investitorilor privaţi.
Au fost atraşi în joc francezii de la Vinci cu care s-a semnat contractul de construcţie a 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal. Afacerea a căzut deoarece francezii nu au reuşit nici atunci să adune banii. În 2010, se mai face o încercare, de data asta pentru Comarnic-Braşov. Alături de Vinci vin şi grecii de la Aktor.
După trei luni de bâjbâieli, consorţiul denunţă unilateral realizarea concesiunii din raţiuni rămase încă neclare. Pentru a treia oară, Vinci şi Aktor au atras alături de ele şi pe Strabag. În toamnă era prevăzută prima lucrare de teren iar fostul ministrul Rus spunea că există posibilitatea ca Bruxelles-ul să verse ceva bani pentru această autostradă. La începutul acestui an, Transporturile au ezitat să
ia o decizie în privinţa concesiunii, amânând verdictul în aprilie. În aprilie, Rus adeclarat că totul va începe în acest an, dar nu se pronunţat încă asupra unei decizii privind concesiunea cu asocierea în cauză. Premierul Victor Ponta a spus tot atunci că autostrada Comarnic-Braşov nu poate fi realizată fără un consens politic, acuzând PNL de populism.”Altfel păţim ca şi cu Bechtelul: o începem noi şi vin ceilalţi şi o opresc. Aţi văzut foarte clar poziţia celor de la PNL, au ţipat, au spus că e groaznic, că-i cumplit, motiv pentru care domnul ministru Ioan Rus a pus şi această autostradă pe Master Planul aprobat de Comisia Europeană şi probabil că o s-o facem din buget, dar asta înseamnă că trebuie să avem bani. Dacă nu vine firma privată cu banii, trebuie să îi punem noi”, a declarat Ponta.
În Master Planul pentru Transporturi, construcţia autostrăzii Comarnic – Braşov este estimată la doar 997 de milioane de euro, fără TVA.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.