Trei orașe noi pe harta băncilor de lapte matern din România

”De anul trecut am ciocănit la uşa Spitalului Judeţean din Timişoara, Maternitatea Bega, în noua locaţie.

Am început un program de voluntariat prin care să ajungem să înfiinţăm şi bancă de lapte.

Dar acolo vrem să facem proiectul altfel decât l-am făcut (…)

Informarea cadrelor medicale, promovarea către mame, locală şi uşor, uşor după aceea să ajungem să facem bancă de lapte.

Pentru că noi, din păcate, până acum am făcut lucrurile un pic invers.

Pentru că a venit nevoia, a apărut foarte repede nevoia pentru aceşti bebeluşi”, a declarat, luni seară, la Medika TV, Eugenia Dobrescu, consultant în lactaţie certificat internaţional IBCLC (International Board Certified Lactation Consultant).

Aceasta a explicat că, împreună cu Asociaţia Inima Copiilor, se va face acelaşi lucru la Târgu Mureş, odată cu secţia care se construieşte acolo.

”Urmează Constanţa, pentru că şi acolo se construieşte un nou spital şi au luat în calcul şi existenţa unui banci de lapte”, a mai declarat Eugenia Dobrescu.

Numărul de paturi, insuficient

Numărul paturilor pentru nou-născuţii prematur şi cu probleme grave ar trebui să crească, a atras atenţia Enona Chiriac, project manager al Asociaţiei Inima Copiilor.

”În România e nevoie de 100-150 de locuri pentru copiii ăştia născuţi cu probleme grave, deci de terapie intensivă nou-născuţi.

La Marie Curie sunt 27 de locuri în clădirea pe care noi am terminat-o în 2013 şi care încă e cea mai bună din sud-estul Europei.

Acum clădirea asta se extinde cu contribuţia din PNRR şi cu nişte bani pe care noi ne străduim să-i strângem (…)

Mai avem de strâns ceva bani pentru extinderea terapiei intensive nou-născuţi de la Marie Curie. Aici o să fie 20 de locuri în plus.

Faţă de cele 27 care există, vor fi 20 de locurile în plus.

O clădire mult mai complexă

Cu sală de operaţie acolo în clădire, cu RMN neonatal, cu mai multe spaţii pentru părinţi, pentru că e foarte mare nevoie să avem părinţii lângă copiii.

Tot aşa, acelaşi model, copilul este singur într-o cameră cu toate echipamentele necesare şi aşa mai departe.

Condiţii de sterilitate, încercăm să reducem cât e posibil şi contaminarea şi zgomotul şi tot stresul care e într-o terapie intensivă”, a declarat Enona Chiriac.