Trump pune preț pe NATO, aliații plătesc

Flipchart-ul adus de secretarul general NATO la Casa Albă, pe 24 iunie, nu a fost suficient pentru a-l tempera pe președintele Donald Trump până la summitul NATO de la Ankara, pe 7-8 iulie. Olandezul Mark Rutte a elogiat atunci contribuția SUA la NATO, ”trilionul lui Trump”, și a subliniat creșterea contribuției aliaților europeni și a Canadei, care au adăugat circa 1.200 de miliarde de dolari pentru apărare, de la debutul primului mandat Trump, în 2017.

Trump reia atacul: e ”ridicol” să mai continuăm relatia cu NATO

Acum, cu mai puțin de o săptămână înaintea summitului Alianței, președintele american a scris pe TruthSocial că este ”ridicol” ca SUA să-și mai continue relația cu NATO. ”Nu au fost acolo pentru noi!!!”, a scris Trump, cu referire la războiul din Iran, arătând că relația din NATO ”nu este reciprocă”.  În postarea sa, Trump a scris că SUA investesc mult mai mult pentru apărare decât state precum Marea Britanie și Franța.

Replica Berlinului: Germania își dublează bugetul apărării

Cancelarul Friedrich Merz a ripostat imediat după reproșul lui Donald Trump. ”Germania își dublează bugetul apărării în patru ani. Este cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru capabilitățile militare. Din acest punct de vedere, nu trebuie să ne fie rușine”, a declarat Merz. Într-o postare anterioara, Donald Trump a numit ”ridicolă” și contribuția Germaniei la NATO. ”Statele Unite cheltuiesc pentru NATO mai mult decât orice altă țară – și cu mult peste ceilalți – pentru a-i proteja pe aliați, fără să obțină vreun beneficiu în schimb. Celelalte state, inclusiv Germania, contribuie MULT MAI PUȚIN. (2014–2025) Ridicol!”

Presiunea Washingtonului: retragem trupele, ba nu le retragem

Modul în care Trump a ajuns la această concluzie rămâne neclar. După cum arată raportul anual al NATO, Germania s-a clasat pe locul al doilea în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare în 2025. Potrivit datelor comparative ajustate în funcție de inflație, Germania și-a majorat cheltuielile cu peste 20% față de 2024, ajungând la 88,8 miliarde de euro. Germania și ceilalți aliați NATO ai Statelor Unite au înregistrat în 2025 o creștere record a cheltuielilor pentru apărare. Cheltuielile aliaților europeni și ale Canadei au crescut cu 19,6%, ajungând la 574 de miliarde de dolari americani.

Pentru a obține creșterea bugetelor apărării în Europa, administrația Trump și-a amenințat aliații cu reducerea trupelor și a tehnicii militare din Europa. Trump a anunțat retragerea a 5.000 de militari din Germania. A renunțat apoi la desfășurarea prin rotație a unui batalion cu rachetele Tomahawk în Germania. A anunțat și anularea rotației unui batalion in Polonia, dar apoi s-a răzgândit. Au circulat rapoarte despre reducerea forțelor americane care ar trebui să reacționeze la crize în Europa.

Europa ține ritmul cheltuielilor pe datorie

Dar aceste decizii de la Washington nu duc la o reducere gravă a forțelor SUA în Europa. Nu stabilesc nici o direcție clară a politicii SUA față de Europa. În luna mai, răzgândirea lui Trump în privința trupelor din Polonia i-a lăsat fără replică și pe oficialii americani din apărare. ”Ne-am petrecut aproape două săptămâni pentru a reacționa la prima decizie. Acum nici noi nu mai știm ce înseamnă asta”, au spus oficiali citați de Associared Press.

Administrația Trump știe că aliații europeni nu-și vor putea menține cheltuielile militare la un nivel de 5% din PIB pe termen lung. Este un procent prea mare pentru situația economică din Europa, inclusiv prețul energiei si scăderea productivității. Aliații europeni se împrumută pe termen lung pentru a se înarma – programul ReArmEurope, cu vârful de lance SAFE. Decontul va veni târziu și greutatea lui va depinde de locurile de muncă create acum. Va depinde și de capacitatea de reconversie a industriei militare. 1,5% din cei 5% sunt destinați oricum infrastructurii. Guvernul italian al Giorgiei Meloni, spre exemplu, dorește să investească aceste fonduri pentru construirea unui pod între Sicilia și Italia continentală. Printr-un balet politic, aceste fonduri sunt incluse în cheltuielile de apărare.

Obiectivul constant al lui Trump – monetizarea hegemoniei

Există un obiectiv față de care președintele Trump este consecvent. În campania electorală din 2016, el a declarat: ”Țările pe care le apărăm trebuie să plătească pentru costul acestei apărări. Dacă nu, Statele Unite trebuie să fie pregătite să lase aceste țări să se apere singure. Nu avem de ales”. Și președintele SUA se tine cuvant și în al doilea mandat, după pauza de patru ani a administrației Joe Biden. Foreign Affairs numea aceasta „hegemonie iliberală” – scopul administrației Trump nu este să reducă sau să încheie hegemonia militara a SUA, ci să obțină profit cât mai mare de pe urma ei. Trump se află între o tabără izolaționistă și una înclinată mult mai mult spre contracararea Chinei decât a Rusiei lui Vladimir Putin. Din această poziție, Trump încearcă să profite cât mai mult de pe urma dependenței aliaților europeni de SUA.

Între izolaționismul MAGA și autonomia strategică europeană

Izolaționiștii americani ai curentului MAGA, la fel ca și atlantiștii europeni, consideră că Europa trebuie să se pregătească să se apere fără sprijinul SUA. Modul în care ar trebui să facă asta diferă. Prin dispariția NATO, spun izolaționiștii americani. Prin adaptare, spun atlantiștii. Prima viziune este îmbrățișată și de federaliști europeni precum Yanis Varoufakis. ”Câtă vreme NATO va continua, va fi imposibilă o alternativă europeană viabilă”, scrie Varoufakis. ”Europa trebuie sa iasă din NATO nu pentru că Rusia nu ar fi un inamic (este) și nu pentru că America este rea (este doar imperială). Ci pentru că alianța este concepută pentru a proiecta puterea americana și pentru că vor fi mereu suficienți europeni cointeresați să împiedice consolidarea Europei”.

Cât va costa angajamentul SUA din declarația de la Ankara?

Manifestându-și din nou nemulțumirea, cu câteva zile înaintea summitului NATO, președintele Trump pune din nou presiunea ”hegemoniei iliberale” asupra aliaților. Citând o declarația aprobată deja de ambasadorii la NATO, Reuters arată că summitul de la Ankara va reafirma ”angajamentul neabătut” pentru apărarea colectivă. Rămâne însă de văzut care va fi prețul acestui angajament al SUA.

Declarația afirmă că Rusia reprezintă ”o amenințare pe termen lung” la adresa „securității și stabilității euro-atlantice”. Precizează că statele europene membre ale NATO și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga de a majora cheltuielile pentru apărare.

”Construim viitorul: o Europă mai puternică într-o NATO mai puternică”, se arată în text. ”Aliații europeni și Canada, lucrând împreună cu Statele Unite, își asumă o responsabilitate mai mare pentru apărarea Alianței”. Textul mai afirmă că ”aliații reiterează că Iranul nu trebuie să dețină niciodată arme nucleare și solicită Iranului să respecte pe deplin libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz”.