Cum a motivat Tribunalul Ilfov decizia dată în timp record în favoarea Taberei Veștea

Tribunalul Ilfov dădea în doar câteva ore o decizie favorabilă pentru Tabăra Veștea în războiul cu liberalii lui Ilie Bolojan. Pe 18 iunie, în timp record, instanța suspendat efectele unei decizii din 15 iunie a Biroului Permanent Național al liberalilor. Decizia suspendată prevedea ca parlamentarii care ar fi votat la învestirea Guvernului Veștea să fie excluși din PNL. G4Media a scris acum despre motivarea judecătorilor Tribunalului Ilfov pentru suspendarea acordată în timp record.

În motivare, conform sursei citate, este folosită o decizie CCR din 1993. Această decizie susține că parlamentarii servesc poporul, nu partidul pentru care au candidat. Astfel, exercitarea mandatului are loc „în interesul cetăţenilor şi al statului, pe baza propriei judecăţi şi conştiinţe, iar nu pe baza unei eventuale constrângeri”.

De ce nu a fost citat PNL

PNL nu a fost citat pentru a se apăra în acest proces înainte de suspendarea deciziei interne a liberalilor. Pentru a motiva acest aspect, instanța invocă un articol din Codul Civil care permite judecarea unei ordonanțe prezidențiale în aceeași zi. Această prevedere este valabilă doar în „cazuri de urgență” și nu necesită citarea părților.

Conform G4Media, patru condiții trebuiau îndeplinite pentru adoptarea ordonanței prezidențiale.

• aparenţa dreptului în favoarea celor 16 reclamanți
• urgenţa măsurii
• caracterul provizoriu al acesteia
• neprejudecarea fondului cauzei

Judecătorii au argumentat, conform sursei citate, că primul aspect e cel mai important. În acest sens, judecătorul a preluat un motiv invocat de reclamanți în acțiune: art. 69 alin. 1 și 2 din Constituție „(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. (2) Orice mandat imperativ este nul.”. Instanța a concluzionat că „aparenţa de drept este în favoarea reclamanţilor”.

Pentru acest argument a fost folosită motivarea CCR din 1993.

De ce în Ilfov

Instanța a mai motivat decizia prin faptul că „o eventuală sancţionare a reclamanţilor prin excluderea automată din partidul politic din care aceştia fac parte în prezent, pentru modul în care îşi exercită votul de învestitură a guvernului sau pentru acceptarea unor funcții guvernamentale, poate afecta reputaţia politică şi perspectivele viitoare de candidatură a reclamanţilor şi poate aduce un prejudiciu profesional şi politic acestora, care ar fi imposibil de reparat în viitor”.

Un alt aspect contestat a fost competența teritorială. Tribunalul Ilfov a invocat faptul că doi dintre reclamanți au domiciliul în Ilfov. În plus, instanța susține că „raportul juridic dintre partidul politic şi membrii săi este, aşadar, un raport de drept privat, izvorât din actul de aderare la statut – act juridic civil sui generis –, astfel încât competenţa de soluţionare a prezentei cereri aparţine, sub aspect funcţional, secţiei civile a tribunalului, iar nu instanţei de contencios administrativ.”