Pariul Spaniei cu pensiile și imigrația

La începutul acestui an, guvernul socialist de la Madrid anunța un decret pentru accelerarea legalizării statutului imigranților fără acte. Guvernul premierului Pedro Sanchez estima că în acest fel va fi legalizată prezența în Spania a circa 500.000 de imigranți. Măsura era luată pe fondul creșterii șomajului la cea mai mare rată din ultimii 18 ani – aproape 10% la finalul anului 2025.

Amnistia lui Pedro Sanchez a depășit toate estimările

Decretul a fost aprobat în luna aprilie. Imigranții au avut la dispoziție trei luni pentru a depune cererile.  Acum, la împlinirea termenului, numărul celor care au depus cereri pentru legalizarea statutului a depășit cu mult estimarea guvernului. Sunt aproape 1,2 milioane de asemenea aplicații (peste 2% din populația de aproape 50 de milioane de locuitori a Spaniei). Pedro Sanchez spune că amnistia acordată acestor imigranți este ”un act de justiție și o necesitate”. În mai puțin de 25 de ani, populația alogenă a Spaniei a crescut de la unul din 20 de locuitori, la unul din cinci locuitori – un procent mai mare decât în Statele Unite, observă Financial Times.

Imigranții primesc statut legal pentru un an și permis de ședere care poate fi reînnoit, dacă locuiau în Spania de cel puțin cinci luni înaintea decretului și nu au comis fapte penale, scrie Financial Times. Acum, ei au dreptul a liberă circulație în Spațiul Schengen. Este motivul pentru care, în luna martie 2026, la Conferința pentru Acțiune Politică Conservatoare de la Budapesta (ultima reuniune a partidelor de extremă dreapta cu Viktor Orban premier) s-au făcut apeluri pentru excluderea Spaniei din Spațiul Schengen.

Profilul imigranților care cer legalizarea

Potrivit El Mundo, majoritatea imigranților (67%) care au depus cereri de regularizare provin din America Centrală și America de Sud, în special din Columbia și Venezuela. Urmează apoi imigranții din Maroc. Jumătate din cererile depuse sunt deja în curs de procesare. Majoritatea (57%) solicitanților sunt bărbați. În total, 81% dintre solicitanți au sub 45 de ani: 21,6% au vârste cuprinse între 35 și 44 de ani; 31,3% au între 25 și 34 de ani; 17% au între 16 și 24 de ani; iar 11,1% au între 0 și 15 ani.

Imigranți pentru salvarea sistemului de pensii

Decretul din acest an a fost motivat prin necesitatea ocupării locurilor de muncă și a creșterii contribuțiilor la sistemul spaniol de pensii. Ministrul Imigrației din Spania a precizat că legalizarea statutului acestor imigranți a făcut ca 160.000 dintre ei să iasă din zona economiei gri și să devină contribuabili la sistemul de pensii. Nu este suficient, pentru că statisticile arată că imigranții ocupă șase din zece locuri de munca create în prima jumătate a acestui an (peste 360.000).

Acum, în Spania sunt 2,5 angajați la un pensionar, cel mai bun raport din ultimii 15 ani. În 2007, raportul era 2,7:1. Perioada crizei financiare a dus la o scădere până în 2020. Apoi a urmat o creștere pana la 2,3 angajați la un pensionar, scrie El Mundo. ”Acum, nivelul este cu adevărat extraordinar și arată că putem înfrunta provocarea ieșirii la pensiei a generației baby boom”, spune secretarul de stat pentru Securitatea Sociala și Pensii, Borja Suarez.

Economiștii avertizează: imigrația oferă doar un răgaz

Totuși, experți consultați de El Mudo consideră că ”nu este suficient și că există doar o sustenabilitate temporară”. ”Pe termen lung, imigrația nu poate duce de una singură la sustenabilitatea sistemului. Pentru moment, oferă o gură de oxigen”. ”Contribuabilul din 2026 nu este echivalentul contribuabilului din 2011. Sunt tot mai puține ore lucrate, într-un mod mai instabil, cu contracte part-time, cu mai multe contracte pentru același loc de muncă. Raportul mai relevant este cel între pensionari și cei care au locuri de muncă full-time”, spune economistul Javier Santacruz.

Finlanda arată limitele modelului

O alta evoluție care taie din optimismul susținătorilor guvernului socialist spaniol se observă în Finlanda. Finlanda și Spania au cel mai mare șomaj din UE. În țara nordică, imigranții își găsesc cu greu loc în câmpul muncii. Un motiv este bariera lingvistică – care în Spania este redusă, pentru că mulți imigranți sosesc din America Latină, nu din Africa și Asia. Însă un alt motiv ține de dezvoltarea economiei, de nivelul de pregătire mai înalt cerut angajaților și de creșterea vârstei de pensionare. Pe termen mediu și lung, aceasta evoluție se va produce în toate țările europene.

Un decret fără vot în Parlament, văzut ca mijloc de manipulare a alegerilor

Liderul partidului de extremă dreapta Vox, Santiago Abascal, l-a acuzat pe premierul Pedro Sanchez că urmărește, pe termen lung, naturalizarea a milioane de cetățeni străini pentru a-și asigura un avantaj electoral atât pentru sine, cât și pentru partidele de stânga la alegerile viitoare. ”Pedro Sanchez este dispus să ne fure următoarele alegeri generale prin manipularea registrului electoral și acordarea cetățeniei spaniole”, a scris Abascal. ”Trebuie să ne mobilizăm pentru a-l împiedica ca, după tot ce a furat, să ne fure și alegerile”.

Pedro Sanchez a fost acuzat că a adoptat măsura fără legitimitate democratică. El a anunțat că regularizarea în masă nu a fost supusă unui vot formal în Parlament. A impus măsura printr-un decret de urgență. Exista o inițiativă legislativă cetățenească cu peste 700.000 de semnături, însă a fost blocată în parlament. Guvernul socialist a adoptat măsura prin decret regal, care nu necesită aprobarea parlamentului. Decretul a fost susținut de ONG-uri umanitare, de grupuri ale oamenilor de afaceri și de Biserica Catolică.