Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, ia distanță de legea recursului compensatoriu după ultimele incidente. Toader precizează că Legea recursului compensatoriu a fost iniţiată de guvernarea Cioloș, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus să fie 3 zile considerate ca efectiv executate la 30 de detenţie în spaţii necorespunzătoare, iar actualul Parlament dominat de PSD și ALDE a aprobat 6 zile. Toader mai spune că ”studiul de impact se face în procedura de legiferare şi nu în faza de aplicare a legii”.
Reamintim că Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare în vara anului trecut, iar potrivit acesteia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de 6 zile libere la fiecare 30 de zile executate. Până acum peste 9.000 de deținuți au fost eliberați în baza acestei legi, potrivit unei statistici a Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar unii dintre ei au recidivat.
Postarea lui Tudorel Toader pe Facebook integral
„Simple precizări privind recursul compensatoriu !
Revenire la mesajul din data de 21 octombrie 2017.
1. La data de 17.XI.2016, prin adresa nr.68/86950, Ministerul Justiției a înaintat CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare.
a se vedea
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf
2. La data de 29.XI.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege, cu observațiile menționate în Anexă.
La punctul 2 din aviz se prevede faptul că, „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate. În opinia Plenului, compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător”.
a se vedea
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf
3. Proiectul de lege a fost transmis de la Guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31.01.2017 , dată anterioară investirii mele în demnitatea de ministru al justiției !
a se vedea
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015AD.pdf
4.Forma inițială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiționate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiții necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deținut !
a se vedea
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015FG.pdf
5. Curtea Constituțională a respins criticile de neconstituționalitate
a se vedea
https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_515_2017.pdf
6. Concluzionând:
Proiectul de lege a fost inițiat sub guvernarea anterioară.
CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu
la liberarea condiționată.
Parlamentul și-a însușit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu șase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare.
Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2018 și a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017.
Studiul de impact se face în procedura de legiferare și nu în faza de aplicare a legii!”
Cum răspunde Raluca Prună, tot pe Facebook
„Recursul compensatoriu. Precizările mele de tehnocrat: Proiectul a fost modificat in mod fundamental in Parlament și anume:
1. S-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate in condiții neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile chiar dacă nu sunt consecutive;
2. S-a extins beneficiul de la verificarea riguroasa, pe camera și detinut la situația pe penitenciar, pentru a retine ca au fost condiții neconforme de detenție;
3. S-a extins condiția de 3 mp la 4 mp.
Am scris pe 24 octombrie 2017 despre aceste lucruri. Și am avertizat ce urmează.
Toader, cel pentru care pare ca a fi ministru al justiției înseamnă a fi un fel de Pilat, era ministru in guvernul Grindeanu incepand din 23 februarie 2017. Adevarat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul in Ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat in Senat (adoptat pe 13 martie) și ulterior la Camera Deputaților (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea așadar obligația sa apere proiectul adoptat de guvernul Grindeanu și sa se opună modificarilor care au condus azi la consecințe grave pentru siguranța cetățeanului. Nu numai ca nu a făcut asta, dar a pus umărul prin ordinul de ministru 2772/C din octombrie 2017. Nu insist, #ziare.com a scris despre asta.
Din ce se auzea la acel moment, Toader a interzis expertilor din minister sa meargă in Parlament sa apere proiectul. Ar fi interesant de văzut dacă cineva din Ministerul Justiției a participat la vreo lucrare sau ședința a vreunei comisii din vreo camera, in procesul de adoptare a legi. Eu știu ca nu. Și mai știu ca ministrul a aparat in spațiul public proiectul și a minimizat efectele devastatoare care puteau fi anticipate de pe luna. Toader poarta deci responsabilitatea, alături de stăpânii săi din coaliție.
A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o alta mârșăvie din lunga lista pe care istoria o va retine in dreptul lui Toader.
Responsabilitatea pentru efectele acestei legi ii aparține exclusiv coaliției PSD/ALDE. Care a adoptat un proiect tehnocrat in guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelari ulterior in Parlamentul in care au majoritate. Cu neparticiparea vinovata și complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituțional Toader. Toader putea sa retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat. Dar pare las și fără curajul asumării responsabilității.
O lecție gratis, de la o tehnocrata modesta, pentru marele profesor: impactul la un proiect de lege se face întotdeauna înainte pe adoptarea de către guvern, nu in procedura legislativă. O spune legea, nu eu tehnocrata. Nu spun care lege, sa o caute profesorul. Și ideea evaluarii impactului e sa anticipezi ce se întâmpla in viitor. E mai greu, dar se poate când se legiferează altfel decât la comanda”.
LIli și colegii ei de revarsat zoaie de o harnicie ce inundă.