Ucraina: În sfârșit, România își joacă activ cărțile

Criza din Ucraina oferă statelor din regiune oportunitatea de a scoate relația cu Kievul din paradigma sovietică și de a se afirma în UE si NATO. Poziția președintelui și vizita la Kiev a minstrului Titus Corlățean arată, în sfârșit, că România își joacă activ cărțile

Bulgaria, Slovacia si Ungaria au fost statele UE care au avut de suferit cel mai mult de pe urma dependentei de gazele ruse in timpul crizelor de provizionare din ianuarie 2006 si ianuarie 2009, determinate de disputele ruso-ucrainene.

Bulgaria si Ungaria au sustinut insa constructia unui gazoductului rus South Stream, pentru diversificarea surselor de import si sustin acum si constructia unor centrale nucleare cu sprijinul Rusiei. Despre de bun partener este Federatia Rusa o demonstreaza insa nu numai crizele din 2006 si 2009, ci si multiplicarea interconectarilor acestor state la reteaua de transport al gazelor din Romania (Arad, Nadlac, Calafat, Giurgiu) sau pozitia ambivalenta si in relativ dezacord cu linia generala a UE si NATO adoptata la Budapesta sau Sofia fata de conflictul din Ucraina.

Dependenta (teama) de Rusia a facut ca multe dintre tarile din regiune sa nu adopte o politica lipsita de echivoc in privinta crizei din Ucraina, iar Romania poate profita pentru a-si spori profilul strategic si greutatea in interiorul UE si NATO, cel putin in raport cu aceste state.

România. Jucat consecvent cartea Vestului

Pesedintele Romaniei a catalogat drept ”agresiune” la adresa Ucrainei prezenta trupoelor Rusiei pe peritoriul statului vecin inainte ca sefii de stat sau de guvern din regiune sa fi adoptat o linie clara fata de acest conflict, iar ministrul de Externe Titus Corlatean a fost printre primii sefi de diploamtie care a discutat, la Kiev, cu noua putere si a a condamnat, din nou, agresiunea rusa, si a semnat un Acord pentru intarirea increderii si securitatii.

Aflat in vizita la Kiev pe 10 martie, Corlatean a transmis mesajul Guvernului României de susţinere deplină a integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional şi a condamnat încercările de acţiuni secesioniste. A reiterat necesitatea ca orice demers cu privire la definirea statutului Republicii Autonome Crimeea să se organizeze în consultare şi cu acordul autorităţilor centrale de la Kiev, respectiv să fie conform normelor de drept internaţional şi cadrului constituţional şi legal în vigoare al Ucrainei. Cei doi miniştri au analizat spectrul îngrijorător al replicării unor astfel de fenomene secesioniste, precum şi posibila perspectivă a formării unui arc de conflicte prelungite în plan regional, dupa cum se arata intr-un comunicat MAE.

Dupa aceste gesturi de sprijin lipsite de echivoc, Romania a solicitat noului regim de la Kiev sa adopte un cadru legislativ cu adevarat european privind drepturile minoritatilor si a salutat decizia presedintelui interimar Alexander Turcinov de a nu abroga legea privind folosirea limbilor minoritatilor nationale in administratia regiunilor Ucrainei.

Bucurestiul s-a angajat total in sprijinirea regimului pro-occidental de la Kiev, dincolo de semnele de intrebare legate de legitimitatea sa. Linia politica a Romaniei se sprijina in mod evident pe pozitia aliatilor din NATO, precum si de deciziile recente luate in cadrul Consiliului European, iar Bucurestiul poare specula ocazia de a deveni portavoce a acestor organizatii. Iar lipsa de echivoc a pozitiilor Romaniei poate ajuta la instaurarea la Kiev a unui regim predictibil in politica fata de Romania si chiar a unui regim cu care Bucurestiul sa aiba o relatie apropiată, data fiind si sprijinul oferit in acest moment critic, fapt extrem de important in relatie cu evolutiile din Republica Moldova.

Este o politica pe care alte state din regiune s-au ferit sa o adopte, asumandu-si riscul degradarii relatiilor cu Kievul si al unei posibile marginalizari in cadrul UE si NATO, de dragul mentinerii unor relatii de dependenta energetica si economica cu Rusia.

Ungaria. O pilulă amară pentru Viktor Orban

Ungaria reprezinta cel mai elocvent caz de ambivalenta fata de situatia din Ucraina. Premierul Viktor Orban a ales sa joace cartea unei neutralitati tacite si binevoitoare fata de Rusia lui Vladimir Putin, pentru ca apoi sa inghita pilula amara a alinierii la pozitia comuna a statelor UE, fapt ce il poate costa destul de scump in campania electorala pentru alegerile ce vor avea loc la inceputul lunii aprilie.

Pozitia oficiala a Budapestei in momentul in care soldatii rusi patrulau prin orasele Crimeii a fost ca ”Ungaria nu este parte a acestui conflict”. Aceasta a fost declaratia premierului Viktor Orban, facuta pe 3 martie, desi conflictul implica direct Uniunea Europeana si NATO, organizatii in care Ungaria este membra. Singurul lucru care a parut sa-l preocupe pe Orban a fost minoritatea ungara din Ucraina. ”Puteti conta pe noi”, a spus Orban.

Ramane de vazut in ce masura guvernul Orban va reusi sa aiba relatii apropiate cu noul guvern pro-occidental de la Kiev dupa sustinerea tacita a politicii Rusiei, pentru a le putea demonstra etnicilor maghiari din Ucraina ca ”pot conta pe el”.

Opozitia de stanga l-a taxat imediat pe Orban, intrebandu-se daca in spatele atitudinii sale binevoitoare fata deRusia nu stau cumva gazoductul rus South Stream proiectat sa tranziteze Ungaria, cele doua reactoare nucleare pe care Rosatom urmeaza sa le construiasca in Ungaria, imprumutul de 13 miliarde de dolari acordat de Ruisia si ingenuncherea sectorului nuclearo-electric din Ungaria in fata Rusiei in urma unui acord semnat de Putin si Viktor Orban la inceputul acestui an, fara nici cea mai mica consultare parlamentara.

Insa la doar o zi, premierul de la Budapesta a fost nevoit sa-si nuanteze pozitia, declarand ca la summitul UE de la Bruxelles, el va cere Uniunii un ”raspuns imediat si lipsit de ambiguitate” privind Ucraina. Prea tarziu insa, deoarece prmul mesaj l-a decredibilizat pe premierul de la Budapesta.

A urmat apoi o pozitie comuna a statelor Grupului de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria), care a condamnat ”amenintarea suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei”. Viktor Orban a trebuit sa cedeze, astfel, in fata Poloniei si sa semneze o pozitie care ii contrazicea, din nou, primele declaratii.

Apoi, pe 4 martie, subsecretarul de stat din cadrul Ministerului de Externe, Zsolt Nemeth, l-a convocat pe ambasadorul Federatiei Ruse, pentru a-i transmite ca modul de actiune al Moscovei contravine dreptului international. Se pare ca Viktor Orban a trebuit sa se conformeze aliatilor Ungariei si Uniunii Europene.

Bulgaria. Tăcere totala la Sofia

Guvernul de la Sofia s-a remarcat in timpul crizei din Ucraina printr-o totala lipsa de pozitie, Bulgaria fiind dependenta total de importul de gaze din Rusia, negociind cu Rusia contructia unei noi centrale nucleare si fiind tara de tranzit pentru viitorul gazoduct rus South Stream.

Premierul socialist Plamen Oreșarski, supus unor proteste continue inca de la preluarea puterii, in mai 2013, a incercat sa mearga pe sarma intre pozitia UE si interesele Rusiei. Inaintea summit-ului de la Bruxelles de pe 6 martie, premierul Oresarski, intrebat daca Bulgaria este gata sa sustina sanctiuni impotriva Rusiei, a gasit cu cale sa spuna ”Imi puneti intrebari provocatoare”. In rest, guvernul de la Sofia s-a limitat sa aminteasca de existenta unei comunitati bulgare in Ucraina si a reactionat negativ atunci cand Parlamentul de la Kiev a anulat legea care permitea folsoirea limbilor minoritatilor nationale in regiunile Ucrainei.

Cehia. ”Ar fi fost mai simplu în Ucraina, dacă nu ar fi existat precedentul Kosovo”

Presedintele socialist al Cehiei, Milos Zeman, s-a pronuntat pentru o rezolvare pe cale diplomatica a conflictului din Ucraina, dar si pentru constituirea unei Federatii Ucrainene. In declaratia pe care a facut-o pe 8 martie, Zeman sustine ca federalizarea Ucrainei este singura solutie pentru prevenirea desprinderii unor regiuni, iar ca in procesul de federalizare, Crimeea ar trebui sa primeasca un statut special. El a sustinut insa ca, in cazul in care Rusia va anexa Crimeea, aceasta solutie nu mai este posibila. Zeman a sustinut ca totul ar fi fost mai simplu in Ucraina, daca nu ar fi existat precedentul Kosovo.

Premierul socialist al Cehiei, Bohuslav Subotka, a fost trecut in planul secund de luarile de pozitie ale ministrului de Finante Andrej Babis, unul dintre cei mai bogati cetateni cehi, fost colaborator al politiei politice comuniste si liderul unui partid populist aparut peste noapte ce lupta acum pentru abrogarea legii lustratiei. Babis, un personaj total lipsit de experienta in politica internationala, a declarat ca sanctiunile economice impotriva Rusiei nu pot fi parte a unei solutii pentru disputa din Ucraina.

Noul guvern de stanga de la Praga a fost privit cu speranta la Bruxelles siin capitalele europene, deoarece impartaseste o viziune mult mai europeana decat fostul guvern Petr Necas, care a refuzat semnarea pactului fiscal european si s-a pozitionat de multe ori in tabara Marii Britanii. Insa pozitia lui Babis de a nu sustine sanctiunile economice impotriva Rusiei nu face decat sa transfiorme din nou Cehia intr-un membru-problema al UE, la fel si pozitia presedintelui Zeman, care a vorbit deschis despre perspectiva federalizarii Ucrainei (perspectiva ce ar conveni Rusiei, pentru ca astfel ar putea imparti cu UE costurile mentinerii Ucrainei in propria sfera de influenta).

Polonia.O constantă în ecuația ucraineană

Varsovia s-a remarcat, inca de la debutul protestelor din Ucraina, in decembrie 2013, ca una dintre cele mai active state UE. Ministrii de Extrene din Polonia, Franta si Germania au fost cei care au mediat acordul de pe 21 ianuarie dintre opozitia de atunci si presedintele Viktor Ianukovici.

Polonia a fost cea care si-a impus pozitia si in cadrul Grupului de la Visegrad, inclinand spre Vest linia urmata de guvernele de la Budapesta si Praga.

Guvernul polonez a reactionat insa uneori excesiv fata de conflictul din Ucraina. Pe 4 martie, la cererea Poloniei, s-a reunit Consiliul Nord-Atlantic, pentru consultari in virtutea Articolului 4 al Tratatului de la Washington. Cu atle cuvinte, Polonia a invocat la NATO faptul ca integritatea sa teritoriala, independenta politica sau securitatea sa ar fi amenintate de situatia din Crimeea. Raspunsul NATO a fost simbolic, dupa cum sunt, in acest moment, si amenintarile la adresa Poloniei: 12 avioane F-16 suplimentare au fost detasate de armata americana in Polonia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.