Intenția Partidului Social Democrat (PSD) de a reorganiza sistemul administrativ-teritorial al României prin comasarea localităților și a județelor provoacă reacții puternice în Transilvania. În timp ce social-democrații invocă necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare, reprezentanții UDMR avertizează că scenariile vehiculate în spațiul public ar putea duce la dispariția a peste 50 de localități maghiare și la dilurea ponderii populației maghiare în județele cu majoritate sau pondere semnificativă a acestei comunități.
Reforma administrativă din România revine în prim-planul dezbaterilor politice la doar câteva săptămâni după instalarea la guvernare a Partidului Social Democrat (PSD), care ia în calcul comasarea atât a unităților administrativ-teritoriale de bază, cât și a județelor, potrivit informațiilor publicate de Index.hu.
Deși până în prezent nu a fost prezentat un proiect de lege oficial, scenariile vehiculate în spațiul public au generat deja nemulțumiri majore în rândul liderilor comunității maghiare din Transilvania, dar și în rândul unor primari români.
Argumentul principal invocat de PSD pentru declanșarea acestei reforme vizează sustenabilitatea financiară a administrației locale. Social-democrații susțin că o mare parte dintre localitățile mici nu au capacitatea de a se autofinanța, iar funcționarea aparatului administrativ al acestora pune o presiune disproporționată asupra bugetului de stat.
Inițial, în discuții a fost lansat pragul de 1.500 de locuitori sub care primăriile urmau să fie comasate. Ulterior, la începutul acestei săptămâni, limita analizată a urcat la 3.000 de locuitori, iar între timp a apărut în dezbatere chiar și varianta unui prag de 5.000 de locuitori. Aplicarea acestui ultim scenariu ar duce la desființarea a aproximativ trei sferturi dintre unitățile administrativ-teritoriale din România.
Peste 50 de localități maghiare, vizate chiar și de cel mai blând scenariu
Anna Horvath, vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru administrația locală, a declarat că, potrivit informațiilor deținute de formațiune, nici măcar la nivelul guvernului nu există deocamdată o propunere concretă, redactată în scris. Oficialul UDMR a criticat dur lipsa de rigoare cu care sunt lansate diverse cifre în spațiul public, sugerând că deciziile sunt tratate superficial.
„După cum arată lucrurile, odată cu UDMR a plecat din guvern și bunul-simț, iar în locul lui a rămas acest joc de bingo”, a afirmat Anna Horvath, subliniind că reforma administrativă este o temă tehnică și complexă, care nu poate fi pusă în aplicare în mod responsabil fără o pregătire temeinică și fără o consultare publică reală.
Potrivit calculelor prezentate de reprezentanta UDMR, chiar și aplicarea celui mai redus prag, cel de 1.500 de locuitori, ar însemna absorbția a 429 de localități la nivel național. Dintre acestea, 53 sunt localități locuite de maghiari, iar 30 sunt conduse în prezent de primari maghiari.
Anna Horvath a precizat că UDMR nu se opune unei reforme administrative raționale, însă pledează pentru asocieri voluntare între localități și pentru cooperare stimulată prin instrumente financiare, în locul comasărilor impuse de la centru.
Ea a reamintit că fostul ministru al Dezvoltării și Administrației, Attila Cseke, elaborase deja un concept bazat pe aceste principii, adăugând că experiența ultimelor decenii arată că obținerea autonomiei locale de către unele comune a adus investiții, dezvoltarea infrastructurii și evoluții demografice pozitive.
Scenarii privind comasarea județelor și „linia roșie” trasată de UDMR
Discuțiile privind reorganizarea nu se opresc la nivelul comunelor și orașelor. Dragoș Benea, vicepreședinte al PSD și coordonatorul grupului de lucru însărcinat cu elaborarea proiectului de reformă, a declarat că este necesară și restructurarea sistemului județean, tot prin comasări. În paralel, în spațiul public a început să circule o hartă neoficială care propune redesenarea județelor după modelul circumscripțiilor curților de apel.
Conform acestei hărți, județul Harghita ar urma să fie absorbit în județul Mureș, Covasna ar fi comasată cu Brașov, Satu Mare cu Bihor, iar Arad cu Timiș. Un astfel de scenariu ar avea un impact major asupra maghiarilor din Transilvania, deoarece ar reduce semnificativ ponderea populației maghiare în noile unități administrative, afectând direct reprezentarea politică și exercitarea drepturilor privind utilizarea limbii materne în administrație.
CITEȘTE ȘI:
Reforma administrativ-teritorială aruncă scena politică în aer. PSD vrea desființarea a zeci de județe și orașe, UDMR amenință cu căderea Guvernului Niculescu
Anna Horvath a precizat că UDMR cunoaște aceste hărți care circulă în mediul public, însă proveniența lor este necunoscută și nu pot fi considerate documente oficiale ale executivului, amintind că idei similare au mai fost vehiculate în trecut, în timpul mandatelor președintelui Traian Băsescu, dar și de către Uniunea Salvați România (USR).
„Nu susținem nicio inițiativă care să transforme comunitățile maghiare din Ținutul Secuiesc în minoritate la nivel județean sau care să diminueze ponderea maghiarilor din Partium în județele respective. Aceasta este o linie roșie pentru noi. Vom lupta împotriva unor astfel de demersuri cu toate mijloacele democrației parlamentare”, a avertizat vicepreședintele executiv al UDMR.
Totodată, ea a atras atenția că legislația în vigoare impune acordul comunităților locale afectate, exprimat prin referendum, pentru orice modificare a limitelor administrativ-teritoriale. În plus, cadrul legal interzice reorganizările care ar aduce atingere drepturilor lingvistice ale minorităților naționale, cum ar fi scăderea ponderii unei minorități sub pragul de 20% într-o nouă unitate administrativă. Dacă aceste condiții legale sunt respectate, UDMR se declară dispusă să participe la negocieri privind modernizarea administrației.
Reacții vehemente și din partea primarilor români. Amenințări cu referendum în Maramureș
Planurile de comasare nu stârnesc opoziție doar în rândul reprezentanților comunității maghiare, ci și în tabăra edililor români. Vladimir Petruț, primarul liberal al orașului Cavnic din județul Maramureș, a declarat la postul de televiziune Antena 3 că, în cazul în care reforma va duce la pierderea statutului de oraș al localității sale sau la absorbția județului Maramureș într-un alt județ, va iniția un referendum pentru separarea de România.
„Dacă va avea loc reforma administrativ-teritorială, vom organiza un referendum pentru a ne rupe de România Mare”, a declarat edilul din Cavnic, subliniind că identitatea și autonomia istorică a Maramureșului nu pot fi ignorate.
Vladimir Petruț a criticat în mod special scenariul potrivit căruia județul Maramureș ar urma să fie integrat în județul Cluj. Primarul susține că orașul Cavnic este sustenabil din punct de vedere financiar, dispune de o infrastructură adecvată și alocă doar 9% din bugetul local pentru cheltuielile de funcționare ale primăriei, motiv pentru care consideră nejustificată desființarea localității sub pretextul economiilor bugetare. Edilul a avertizat că este pregătit să organizeze inclusiv proteste de stradă.
Deocamdată, nicio decizie finală nu a fost adoptată privind forma finală a reformei. Potrivit calendarului anunțat, grupul de lucru al PSD urmează să finalizeze propunerea legislativă până la sfârșitul lunii martie 2027.