Dacian Cioloș nu a reușit să obțină funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF). Fostul premier al României a pierdut alegerile organizate luni, 16 noiembrie, în Cambodgia. Cele 53 de state și guverne membre cu drepturi depline nu au reușit să ajungă la un consens asupra niciunuia dintre cei patru candidați. Actuala șefă a organizației, Louise Mushikiwabo, va rămâne în funcție încă un an, iar alegerea unui nou secretar general va avea loc în 2027.
Potrivit anunțului oficial, statele membre au decis să organizeze un summit electiv extraordinar până la sfârșitul anului viitor. Până atunci, reprezentanta Rwandei va continua să conducă organizația. Rwanda a anunțat însă că nu va mai candida pentru un nou mandat.
Fostul premier a fost susținut la reuniunea de la Phnom Penh de președintele Nicușor Dan, care a mers în Cambodgia pentru a promova candidatura României.
UPDATE Dacian Cioloș a transmis un punct de vedere după blocajul înregistrat la vot. În urma deciziei Sommmet-ului de la Phnom Penh privind alegerile pentru funcția de Secretar general al Francofoniei, candidatul României la postul de secretar general al Francofoniei, a spus că „este o zi foarte tristă pentru organizația noastră, care riscă să lase urme adânci pe care încă nu le putem anticipa.”
Cioloș spune că „sommet-ul a evidențiat neputința de a lua o decizie atunci când interesul general al organizației cerea statelor membre să lase deoparte lucrurile care le separă și să găsească punctele de convergență.
Aici nu e vorba de țări, regiuni sau persoane, ci de un efort comun pentru menținerea spiritului de colaborare și a viziunii pentru relansarea încrederii că Francofonia poate face față provocărilor viitorului.
Dacă vrem ca Francofonia să fie relevantă, prioritatea absolută a Francofoniei este să reconstruim încrederea între noi. Nu putem lucra împreună pentru proiectele noastre, dacă nu avem încredere între noi sau respingem un candidat pentru că e dintr-o anumită regiune.
Din păcate, nu am discutat în aceste zile despre viziunea pentru viitorul Francofoniei, ci despre modul în care o țară sau alta judecă profilul geografic al unui candidat și, mai ales, despre cum procedăm în condițiile în care un stat nu acceptă să piardă competiția.
Va trebui să schimbăm anumite proceduri și reguli, dar numai după finalizarea acestui proces electoral. Numărul de mandate pentru secretarul general trebuie limitat la maximum două. Oricine preia funcția de secretar general trebuie să servească comunitatea francofonă în ansamblul ei, nu să o ia ostatică. Procedura de vot trebuie clarificată. Trebuie introdus principiul rotației geografice.
De ani de zile în Francofonie se vorbește despre colaborare, solidaritate, valori comune, democrație. Aceste cuvinte devin doar sloganuri dacă între noi nu există încredere și respect reciproc, precum și dacă nu ne tratăm pe picior de egalitate. Iar cu sloganuri, Francofonia nu-și va împlini niciodată uriașul potențial pe care îl are.
Le mulțumesc public tuturor partenerilor noștri care au susținut viziunea pe care am propus-o, inclusiv Republicii Democratice Congo, precum și tuturor celor care au depus eforturi pentru a sprijini candidatura României”, a transmis Dacian Cioloș.
Alegeri blocate de tensiunile dintre Rwanda și Republica Democrată Congo
Patru candidați au intrat în competiția pentru conducerea Francofoniei: Dacian Cioloș, Louise Mushikiwabo (Rwanda), Juliana Lumumba (Republica Democrată Congo) și Coumba Bâ (Mauritania).
Alegerea noului secretar general a fost complicată de conflictul dintre Rwanda și Republica Democrată Congo. Autoritățile de la Kinshasa se opun unui al treilea mandat al Louisei Mushikiwabo. Rwanda este acuzată că sprijină gruparea rebelă M23, activă în estul teritoriului congolez.
Președintele francez Emmanuel Macron a încercat să găsească o soluție de compromis înaintea summitului. Acesta a propus ca Rwanda și Republica Democrată Congo să își retragă candidaturile. Astfel, statele membre ar fi putut ajunge la un acord în privința unuia dintre ceilalți doi candidați. Rwanda a refuzat însă propunerea. De cealaltă parte, Republica Democrată Congo și-a exprimat disponibilitatea de a renunța la propria candidată pentru a susține candidatura lui Dacian Cioloș.
Înaintea reuniunii din Cambodgia, fostul premier român avertizase că tensiunile dintre state riscă să afecteze întreaga organizație.
Cum a ajuns Dacian Cioloș candidatul României pentru șefia Francofoniei
România a depus oficial candidatura lui Dacian Cioloș pe 15 aprilie, pentru mandatul 2027-2030. Candidatura a fost transmisă de președintele Nicușos Dan omologului său francez, Emmanuel Macron. Franța deținea la acel moment președenția Summitului Francofoniei.
Fostul premier și comisar european și-a prezentat programul de conducere pe 30 iunie, la Paris. A fost pentru prima dată în istoria organizației când candidații la funcția de secretar general au fost audiați oficial în fața reprezentanților statelor membre. Procedura a fost introdusă printr-o reformă adoptată în 2022.
Dacian Cioloș și-a construit candidatura în jurul a patru direcții: integrarea tinerilor pe piața muncii, educația, transformarea digitală și economică, precum și consolidarea drepturilor și libertăților. În lunile care au urmat, România a desfășurat o campanie diplomatică pentru a obține sprijinul celorlalte state membre.
Înaintea deplasării în Cambodgia, Administrația Prezidențială a precizat că principala miză a reuniunii pentru România era obținerea unui consens în jurul candidaturii fostului premier.
„Este un proiect care ar permite țării noastre să își întărească influența în spațiul francofon, să își consolideze relațiile cu statele membre și să obțină beneficii în toate domeniile de interes”, se arăta într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Care era miza pentru România
OIF reunea, înaintea summitului din Cambodgia, 90 de state și guverne. Dintre acestea, 53 aveau statut de membri cu drepturi depline, cinci erau membri asociați, iar 32 aveau statut de observator. Dincolo de promovarea limbii franceze și a diversității culturale, organizația derulează proiecte în domeniul educației, economiei, democrației și prevenirii conflictelor. Secretarul general este ales, în mod obișnuit, pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit. Acesta reprezintă Francofonia la nivel internațional și coordonează activitatea politică a organizației.
România este membră cu drepturi depline a Francofoniei din 1993. În 2006, Bucureștiul a găzduit cel de-al XI-lea Summit al organizației. În prezent, țara noastră este al șaptelea contributor la bugetul Francofoniei.
Obținerea funcției ar fi reprezentat pentru România o oportunitate de a-și consolida influența diplomatică și de a dezvolta relațiile economice cu statele francofone, în special din Africa. Pentru Dacian Cioloș, postul ar fi însemnat revenirea într-o funcție internațională de conducere, după mandatele de comisar european pentru Agricultură, premier al României și președinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European.