UE ar putea refuza dreptul de veto pentru noile state membre

Conform planurilor luate în considerare de Comisia Europeană, viitoarele state membre – precum Moldova şi ţările din Balcanii de Vest – nu ar avea, la aderarea la UE, dreptul automat de a-şi exercita dreptul de veto asupra deciziilor de politică externă sau asupra altor chestiuni convenite în unanimitate, cum ar fi fiscalitatea, scrie News.ro.

Ideea este deosebit de relevantă pentru Muntenegru, liderul dintre cele nouă ţări candidate oficiale la aderarea la UE. Fosta republică iugoslavă, cu o populaţie de 624.000 de locuitori, se află în cursa pentru a deveni cel de-al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Luna aceasta, un grup tehnic însărcinat cu redactarea tratatului de aderare a Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, un semn că negocierile care durează de 14 ani intră în etapele finale.

În acest context, oficialii UE iau în considerare măsuri de protecţie pentru noii membri, pentru a preveni blocarea deciziilor de către un singur stat membru, potrivit a patru surse din UE. Ideea a apărut după o experienţă dureroasă cu Ungaria, al cărei guvern pro-rus anterior, condus de Viktor Orbán, a blocat prin veto mai multe decizii importante ale UE, în special un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

O interdicţie limitată în timp a dreptului de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului, care ar servi drept model pentru alte ţări aflate în aşteptare.

Măsura de protecţie este considerată a fi la limita legalităţii şi ar putea fi introdusă doar pentru o perioadă temporară, pentru a evita crearea unor membri de rangul doi în UE.

„MEMBRU ASOCIAT”

Într-o altă evoluţie, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a scris săptămâna trecută liderilor UE, solicitând „soluţii inovatoare” pentru a accelera aderarea la UE a ţărilor din Balcanii de Vest. Într-o scrisoare în care descria extinderea UE ca o „necesitate geopolitică”, Merz a solicitat, de asemenea, „statutul de membru asociat pentru Ucraina” ca un „pas decisiv pe calea către statutul de membru cu drepturi depline”.

Statutul de membru asociat pentru Ucraina ar însemna participarea la reuniunile UE şi reprezentarea în instituţiile blocului fără drept de vot. Propunerea Germaniei, a scris Merz, „reflectă situaţia particulară a Ucrainei, o ţară aflată în război” şi ar „facilita negocierile de pace în curs”.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins însă această idee: „Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie, de asemenea, complet – deplin şi egal”, a scris el pe reţelele sociale după ce scrisoarea lui Merz a devenit publică.