Germania a predat Portugaliei președinția Consiliului UE, însă asta nu înseamnă că influența Berlinului s-a redus. Acum, Germania pare să conducă Europa către un nou val de izolare și carantină, accentuat de mutația virsului Sars-Cov-2 descoperită în Marea Britanie.
În Germania, numărul cazurilor de covid-19 este de trei ori mai mare acum decât nivelul considerat sigur pentru redeschiderea economiei, în primăvara anului trecut. Pe acest fond, cancelara Angela Merkel urmează să se întâlnească cu liderii landurilor, pentru a decide noi măsuri de izolare. Premierul Bavariei, Markus Soder, lider al Uniunii Creștin-Sociale, a declarat, duminică, că ”relaxarea prematură a restricțiilor ne va arunca mult înapoi”. ”Cifrele sunt pur si simplu prea mari. Oricât ar fi de deranjant, nu trebuie să renunțăm la restricții prea curând”, a spus Soder.
Același politician a avut o ieșire dură la adresa Uniunii Europene, acuzând că, din cauza procesului birocratic greoi de la Bruxelles, vaccinarea cu vaccinul produs de Pfizer și compania germana BioNTech a început mai târziu în Europa decât în alte părți ale lumii. În acest fel, reproșează Soder, Germania, țara producătoare a vaccinului, a ajuns să înceapă campania de vaccinare mai târziu decât alte state beneficiare.
Și premierul britanic Boris Johnson a anunțat că restricțiile se vor prelungi.
Vicepremierul Irlandei a arătat că, în ciuda restricțiilor impuse timpuriu, spitalizările și decesele au crescut îngrijorător în țară. ”Situația este alarmată”, a spus Leo Varadkar, adăugând că ”explozia” cazurilor de covid-19 începând de la la Crăciun a depășit toate estimările.
Sâmbătă, guvernul Franței a decis să impună restricții de circulație pe un interval mai lung cu două ore în 15 departamente. Sunt zonele în care numărul cazurilor de covid-19 crește alarmat de repede. Franța a amânat redeschiderea cinematografelor și a muzeelor. În schimb, se așteaptă ca școlile să se deschidă după vacanța de iarnă.
Franța este criticată pentru că a pus la cale o campanie de vaccinare prea lentă. Asta se datorează și unei reticențe crescute a francezilor față de vaccinul anti-covid. Cetățenii vor ca vaccinarea să fie supusă dezbaterii. Un sondaj realizat de Odoxa pentru Le Figaro arată ca 58% dintre persoanele intervievate nu doresc să se vaccineze. ”Este incredibil. În Franța, cu cât oamenii de știință vorbesc mai mult despre vaccinare, cu atât mai puțini cetățeni vor să se vaccineze”, spune președintele institutului Odoxa. Sondajul a relevat că majoritatea francezilor care votează cu Emmanuel Macron sunt de acord cu vaccinarea, în timp ce alegătorii extremei drepte (Marine Le Pen) și ai celei stângi (Jean-Luc Melenchon) sunt refractari.
Pe acest fond, președintele Emmanuel Macron a anunțat că vor fi trași la sorți 35 de cetățeni francezi care să formeze un ”colectiv de cetățeni” care ”să facă toate observațiile” privind strategia de vaccinare. Grupul acesta va fi format respectând criteriile de vârstă, gen, rezidență, socioprofesionale.
Potrivit publicației Valeurs Actuelles, internauții francezi au calificat această inițiativă drept „circ populist”. ”Este ca la Bollywood”, comentează unul dintre ei. ”Poate că așa majoritatea vor înțelege că această poveste a pandemiei nu este decât o glumă proastă!”, scrie un altul.
Campania de vaccinare este foarte lentă în Franța. A început pe 27 decembrie și, în sapte zile, nu au fost vaccinate decât 450 de persoane. Spre deosebire, în Marea Britanie au fost vaccinate 950.000 de persoane în trei săptămâni, iar în Germania au fost vaccinate 165.000 de personae în opt zile. Purtătorul de cuvânt al guvernului s-a apărat: ”Să nu judecăm succesul unei campanii de șase luni după primele sale șapte zile. Am ales o cale diferită. Să protejăm segmentele populației cu cel mai mare risc, pentru care sunt necesare mai multă logistică și mai multă precauție, ceea ce conduce la un început progresiv. Ne asumăm asta, însă, așa cum a spus și președintele, asta nu justifică întârzierile inutile”. Iar președintele Macron a fost foarte nemulțumit, într-o intervenție de pe 29 decembrie: ”Eu port un război dimineața, la prânz, seara și noaptea. Și mă aștept la același angajament. Or, nu merge așa. Situația trebuie să se schimbe repede”.
Încă o stare de urgență vreo trei luni.
Se va prăbușeși nu numai regimul Iohannis, dar toată economia va face implozie.