Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, că Uniunea Europeană nu a avut până în prezent instrumente de control şi coerciţie asupra statelor membre care au acumulat datorii publice enorme, scriu jurnaliştii de la România Liberă.
Pactul de stabilitate şi creştere de la Maastricht adoptat în 1992 şi agenda Lisabona au fost cei doi piloni pe care s-a bazat susţinerea monedei euro, neexistând mecanisme şi sancţiuni care să susţină disciplina bugetară, dar care au fost stabilite la acest summit. Aşa s-a stabilit menţinerea bugetelor în echilibru, avansându-se cifra de 0,5% pentru deficitul structural şi un nivel de îndatorare de maximulm 60%.
„Ar trebui să vedem cum a funcţionat UE în susţinerea monedei sale. Au existat doi piloni: Pactul de stabilitate şi creştere de la Maastricht adoptat în 1992. Deşi limitele de 3% deficit şi grad de îndatorare de 60% pentru datoria publică figurau în acest pact, respctarea acestor criterii se bazau pe câteva elemente: resposabilitatea totală a statului membru, eventuale presiuni ale CE şi dacă exista un motor eficient, acesta era numai pentru statele care erau în afara zonei euro care-şi propuneau să atingă parametrii pactului de stabilitate şi creştere. În rest, totul ţinea de bunăvoinţa statelor. Nu existau instrumente în ţinerea de observaţie şi control la nivel european pentru stabilitate şi creştere. Un alt pilon pe care s-a sprijinit avansul UE a fost agenda Lisabona, stabilită în 2000 pentru o perioadă de 10 ani cu obiective de stabilitate economică. Nici această agendă nu a avut elemente de coerciţie împotriva statelor care nu respectau obiectivele din agenda Lisabona. Nici acest al doilea pilon nu a avut niciun fel de instrument prin care statele să fie obligate să atingă obiectivele din Agenda Lisabona”, a explicat Traian Băsescu.
Preşedintele a afirmat că nivelul fiscalităţii din fiecare stat nu va fi impus de Comisia Europeană, consemnează Evenimentul Zilei. „Nu vine Bruxelles-ul să stabilească nivelul de fiscalitate. Noi nu vom fi dispuşi la nicio cedare, dar nu s-a pus problema ca la nivel european să se stabilească o fiscalitate unică, ci bugetul să stea în parametri precişi”.
De asemenea, proiecţiile bugetare pe anul 2012 nu vor fi modificate atâta timp cât vor fi respectate prevederile pactului fiscal.
Traian Băsescu vrea ca prevederile acordului de guvernanţă fiscală să fie introduse în Constituţie, în timp ce liderii USL susţin că este suficientă o lege specială, notează Adevărul.
Preşedintele a precizat că şi-a asumat participarea la Acordul de integrare fiscal şi, în consecinţă, Parlamentul este obligat de a introduce în Constituţie parametrii fiscali până la sfârşitul anului 2012. „Ca şef de stat nu puteam avea alta poziţie, înţelegând care erau riscurile. Daca Parlamentul refuză, este problema Parlamentului”, a spus Traian Băsescu.
De asemenea, el a precizat că articolul 148 din Constitutie, invocat de opoziţie, nu se referă la acordurile interguvernamentale.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România va trebui să se împrumute anul viitor cât mai puţin din cauza dobânzilor ridicate, iar creditele vor fi monitorizate de UE, notează Jurnalul naţional.
„Şi aşa trebuie să împrumutăm 13,5 miliarde de Euro pentru a rostogoli datoriile anterioare. Deficitul de 1,9 procente mai înseamnă încă 2,5 miliarde, ceea ce înseamnă că România trebuie să se împrumute de pe pieţe – internă şi externă – 16 miliarde de Euro anul viitor (…) Nu sunt datorii făcute de acest Guvern. Banii de la Fond – aceia au alt regim. Vorbim de datoriile pe termen scurt rostogolite continuu din 2007-2008″, a spus Băsescu, care a precizat că a convenit cu Emil Boc pentru un deficit de 0% chiar din 2013.
Liderul PSD, Victor Ponta,l-a criticat pe Traian Băsescu că a semnat acordul de guvernanţă fiscală fără a avea un mandat în acest sens, dar a afirmat în acelaşi timp că USL este de acord cu implementarea deciziilor luate la Bruxelles. El a prezentat un program în cinci paşi care prevede înfiinţarea unui Comitet de criză Putere-Opoziţie-BNR pentru găsirea celor mai rapide soluţii de adoptare a deciziilor de la Bruxelles, votarea legii pentru deficitul maximal, dar şi formarea unui guvern de tehnocraţi care să implementeze măsurile anticriză, inclusiv a celor legate de deficitul bugetar şi care să pregătească şi alegeri anticipate, modificarea Constituţiei urmând a fi făcută de noul Parlament ales.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/nu-bruxelles-ul-ne-stabileste-taxele-957443.html
http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Acord_la_Bruxelles-contre_la_Bucuresti_0_607139656.html
Politicienii germani cer Guvernului Boc explicaţii privind închisorile CIA
Politicienii germani din Partidul Verzilor sunt îngrijoraţi de informaţiile apărute în presa de la Berlin despre închisoarea secretă CIA găzduită în sediul ORNISS din Bucureşti şi cer explicaţii guvernului Boc, scrie Adevărul.
,,Autorităţile române trebuie să clarifice urgent, temeinic şi imparţial acuzaţiile grave care I se aduc ţării”, a declarat Volker Beck, liderul grupului Verzilor din Bundestag, citat de ,,Handelsblatt”, care s-a referit la modul în care au fost capturaţi de serviciile secrete americane suspecţii de terorism şi anchetaţi în închisori secrete ale CIA, fără să beneficieze de un proces.
El acuză unele state europene, printre care şi România, că au participat la aceste acţiuni.
Televiziunea publică germană ARD, prin emisiunea Panorama, în colaborare cu agenţia de ştiri Associated Press (AP) au publicat o investigaţie comună care dezvăluie locaţia unei închisori ilegale a CIA la Bucureşti în subsolul clădirii ORNISS, notează Jurnalul Naţional.
La investigaţie au participat şi jurnalişti de la Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie CRJI.
„Închisoarea CIA” din România care avea numele de cod Bright Light a fost localizată în apropierea depoului CFR Griviţa, unde se află clădirea ultrasecurizată a Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat ORNISS şi a fost folosită la sfârşitul lui 2003, după ce locaţii similare din Thailanda, Lituania şi mai ales Polonia au trebuit evacuate şi a fost scoasă din uz în 2005.
http://www.jurnalul.ro/anchete/inchisoarea-cia-din-bucuresti-598886.htm
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.