UE va dezbate revoluţiile arabe abia la trei luni de la izbucnirea lor

Şefii de stat şi de guvern din ţările Uniunii Europene se vor reuni la 11 martie la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat răspunsului lor la criza libiană şi la cea din Africa de Nord, a anunţat, marţi un diplomat european, potrivit Mediafax.ro.

Revoltele din Tunisia, care au dat tonul „primăverii arebe”, au început însă în decembrie 2010, iar dictatorul Zine Ben Ali a fugit din ţară pe 14 ianuarie. În Egipt, protestele au început pe 25 ianuarie, iar preşedintele Hosni Mubarak a demisionat pe 11 februarie. Măcelul din Libia a început pe 20 februarie, cu aproape trei săptămâni înaintea programatului summit european.

„Un summit special privind Libia şi regiunea Africii de Nord va avea loc la 11 martie”, a declarat acest diplomat.

În cursul unei întâlniri, marţi, cu preşedintele UE, Herman Van Rompuy, „Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a fost desemnată să îl pregătească”, a precizat diplomatul.

Potrivit unui alt diplomat, reuniunea ar urma să aibă loc chiar înaintea unui summit programat deja în aceeaşi zi, după-amiaza, la care liderii ţărilor din zona euro vor discuta pe tema punerii în aplicare a unui dispozitiv de combatere a crizelor datoriilor.

Van Rompuy a convocat summitul suplimentar privind Libia şi valul de contestare din lumea arabă în urma unei solicitări în acest sens a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, susţinută de mai multe ţări din sudul Europei vizat direct de revoltele de pe malul stâng al Mediteranei, precum şi de premierul britanic David Cameron.

Duminică seară, Nicolas Sarkozy anunţase că a cerut Uniunii Europene organizarea unui astfel de summit pentru a decide o „strategie comună” faţă de criza libiană şi ameninţările cu care se confruntă în ceea ce priveşte imigraţia.

Mişcările de revoltă „pot la fel de bine să degenereze în violenţă şi să ducă la dictaturi mai represive decât cele precedente. Ştim care ar putea fi consecinţele unor astfel de tragedii asupra fluxurilor migratorii incontrolabile şi asupra terorismului”, avertizase preşedintele francez, într-o alocuţiune radiotelevizată.

În ultimele zile, Italia a avertizat de asemenea partenerii europeni în legătură cu un risc umanitar „catastrofal” şi un aflux de refugiaţi libieni.

Ea a cerut ajutorul partenerilor săi europeni în problema primirii de refugiaţi, dar mai multe state, printre care Germania, Suedia şi Austria, au refuzat să i-l acorde, apreciind că este prea devreme pentru a evoca un astfel de scenariu.

Această problemă, care ar urma să reprezinte un subiect important de discuţii la 11 martie, provoacă diviziuni în rândul europenilor. Potrivit unor surse diplomatice, mai multe state din nordul Europei au acceptat cu reticenţă organizarea unui summit extraordinar, deoarece se tem că problemele de imigraţie şi „împărţire a poverii” pe care o reprezintă imigranţii monopolizează atenţia.

Ele se simt „afectate puţin” de acest fenomen şi refuză să accepte scenarii catastrofale înainte ca problemele să apară cu adevărat, subliniază una dintre aceste surse.

Comisia Europeană şi-a exprimat de asemenea rezervele faţă de temerile exprimate de mai multe state europene privind revoltele din Africa de Nord.

Recunoscând riscurile de intensificare a imigraţiei sau de consolidare a puterii islamiştilor, comisarul însărcinat cu politica de ajutorare a ţărilor vecine, Stefan Fule, a apreciat luni că nu trebuie „pierdut din vedere obiectivul nostru comun pe termen lung: o Africă de Nord democratică, stabilă şi prosperă”.

În faţa eurodeputaţilor, Fule a criticat de asemenea politica europeană faţă de lumea arabă din ultimii ani, o problemă care se va menţine timp îndelungat pe agenda discuţiilor liderilor UE.

„Mulţi dintre noi au crezut în ipoteza potrivit căreia regimurile autoritare sunt o garanţie de stabilitate în regiune, dar nu era vorba nici măcar de realpolitik. Era vorba de obţinerea de câştiguri într-un timp scurt, construcţia pe termen lung devenind din ce în ce mai dificilă”, a adăugat el.