Un comunicat BNR de două fraze care lasă gust amar

Ca urmare a aderării Croației la zona euro și a adoptării monedei euro ca monedă oficială începând cu 1 ianuarie 2023, Banca Națională a României va înceta să publice,

Un comunicat BNR de două fraze care lasă gust amar

Ca urmare a aderării Croației la zona euro și a adoptării monedei euro ca monedă oficială începând cu 1 ianuarie 2023, Banca Națională a României va înceta să publice,

Ca urmare a aderării Croației la zona euro și a adoptării monedei euro ca monedă oficială începând cu 1 ianuarie 2023, Banca Națională a României va înceta să publice, din 3 ianuarie 2023, cursul kunei croate (HRK) în raport cu leul (RON). Rata de conversie pentru kuna croată stabilită de Consiliul Uniunii Europene este: 1 EUR=7,53450 HRK. Sunt cele două fraze pe care BNR le-a comunicat azi și care ne arată că dezideratul nostru de ani de zile, trecerea la euro, rămâne doar un vis, în timp ce alte state reușesc să și-l îndeplinească.

Am fost în cărți până în 2017

România îndeplinea până în 2017 toate cele cinci criterii de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro însă în ultimii s-a îndepărtat major. Deficitul bugetar de maxim 3% nu mai poate fi obținut în condițiile pandemiei, avem una dintre cele mai mari rate a inflației din UE iar cursul leu-euro este foarte volatil, el neavând voie să varieze decât într-un interval de 15%. În ceea ce privește dobânzile pe termen lung, acestea nu pot trece decât cu două puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri UE. Singura zonă unde ne încadrăm este datoria publică, care se situează sub 60% din PIB, însă a trecut de 50%.

Între timp, Bulgaria și Croația au fost admise în Mecanismul cursului de schimb (ERM II), primul pas în aderarea la euro, în care statele trebuie să stea, în mod obligatoriu, doi ani înainte de adoptarea monedei euro. Croația adoptă euro la începutul lui 2023, iar Bulgaria speră în 2024. La noi, nu se știe. România a renunțat să mai propună un termen concret, după ce a invocat tot felul de bariere în drumul aderării. Ultimele obstacole: pandemia și războiul din Ucraina. La începutul acestui an, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, spunea că anul 2029 este „o ţintă viabilă” pentru aderarea la euro.

Ce au făcut bulgarii

La finele lunii iunie 2021 oficialii din Bulgaria au aprobat proiectul ,,Planul Național de trecere la euro’’, document ce evidențiază principiile fundamentale pentru adoptarea monedei unice europene la data de 1 ianuarie 2024. Proiectul stabilește totodată rata de conversie la nivelul de BGN 1.9558 per euro, fără o perioadă de tranziție pentru adoptare însă fiind prevăzută o lună de circulație paralelă a celor două monede – leva și euro. Documentul, care include setul complet de acțiuni administrative, legale, logistice și de informare a publicului precum și calendarul de desfășurare a acestora, va fi supus consultării publice înainte de adoptarea de către autoritățile de la Sofia. Prevederile Planului, document strategic al Consiliului de coordonare a pregătirii Bulgariei pentru aderarea la euro – entitate co-prezidată de către Guvernatorul băncii centrale și Ministrul de Finanțe, încorporează de asemenea regulile de calcul ale prețurilor și ale dobânzilor, procedurile de preschimbare fizică, precum și cele privind conversia conturilor, depozitelor și a creditelor.

Distribuie articolul pe:

29 comentarii

  1. Stati linistiti chiar daca avem impresia ca ne-a trecut glontul pe la ureche si am scapat de zona Euro, tot sistemul financiar bancar european e cladit pe datorie, si ca sa isi continue existenta singura sansa e sa inghita in continuare si alte monede… o sa ne accepte si daca leul si rromania e cu chilotii in vine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.