Adesea m-am întrebat cât de mult putem coborî în timp, pentru a afla care a fost cel mai vechi concurs de frumusețe din țara noastră. Întâmplarea m-a ajutat și de această dată, precum și în cazul altor detalii de istorii în mic ale cotidianului românesc.
M-a surprins subiectul foarte frumos și chiar distins al primului nostru concurs de frumusețe. El s-a desfășurat în anul 1900, iar imaginile fetelor au fost publicate în revista Lumea Ilustrată din anul 1901. Concursul de frumusețe a fost organizat de această revistă, ceea ce nu arată ceva nou sub soare. Astăzi, implicarea revistelor de tip glamour în astfel de evenimente este foarte cunoscută.
Însă dincolo de acest prim pas încep să se desfășoare diferențele. Și sunt multe și notabile. Nu a existat o singură câștigătoare, ci toate participantele care convingeau publicul și erau alese de acesta deveneau câștigătoare ale trofeului de „frumusețe“. Așadar, votul era public și secret și era destinat, desigur, domnilor. Participantele au fost atât domnișoare din înalta societate, cât și soții ale unor personaje reprezentative pentru comunitățile unde trăiau. Era, așadar, un concurs unde onestitatea familiei era un criteriu important. „Vedetele“ de cabaret, cu moravuri îndoielnice, nu intrau în ecuație.
Nu exista cuvântul „miss“ pentru concurs și nici pentru premiante. Era un concurs de frumusețe, drept urmare, câștigătoarele erau numite „Frumusețe din București“ sau „Frumsuețe din Focșani“, în funcție de orașul unde locuiau. Apoi, un alt amănunt important: concursul s-a desfășurat prin fotografii trimise de participante, și nu prin afișarea lor în spațiul public.
Căștigătoare au fost „frumuseți“ din București, dar și din Focșani, Turnu Severin, Iași, Târgu Neamț, Roman, Constanța, Galați și Fălticeni. Opt câștigătoare au fost din București și șapte din orașele Moldovei, amintite mai sus. Iată acum și numele lor: D-ra Henrieta Sturdza (București); D-na Elena Boambă, soție de avocat (București); D-ra B.R. (aici avem numai inițialele, la dorința familiei – București); D-ra Mariquita Braesco; D-ra Eva Sturdza (București); D-na Maria Hechter (București); D-na Luise Canano (Iași); D-na Maria Dr.Miclescu (Iași); D-ra Edita Hirschhorn (București); D-ra Paulina Bolintineanu (București); Dna colonel Izvoreanu (Galați); Dra Lily Goldner (Fălticeni); Dra Sybil Youell (Galați); Dna Smaranda Căpitan Ciocoiu(Constanța); D-na Ecaterina Vizanti Marcoci(Galați); Dra Elisa Russu (Târgu Neamț); Dra Aglaea Popovici (Roman) și Dra Eleonora Frunzescu (Turnu Severin).
Orașul românesc, al vechiului regat, devenise la 1900 suficient de tolerant pentru prezența feminină în spațiul public și în cadrul unui concurs organizat; o toleranță atât față de imaginea femeii și expunerea acesteia privirilor și considerentelor celorlalți, necunsocuți, cât și față de alte etnii. De subliniat că au fost și câteva câștigătoare evreice și o franțuzoiacă, căsătorită la Galați.
Dar ceea ce surprinde este totuși comparația: între fizionomia, coafura, detaliile vestimentare deloc opulente, bijuteriile aproape că lipsesc, atitudinea dreaptă, privirea deschisă, melancolică, însă directă și ceea ce vedem astăzi în București, Fălticeni, Galați, Turnu Severin etc. Aici nu este vorba de un regres uman, ci de unul social, care are efect de a pune presiune pe confort și educație.
Material realizat cu sprijinul Muzeului Municipiului București
La ce foloseşte un „concurs de frumuseţe”?
Pe când un „Concurs de urâţenie”?