Un concurs de frumusețe de la 1900

Adesea m-am întrebat cât de mult putem coborî în timp, pentru a afla care a fost cel mai vechi concurs de frumusețe din țara noastră. Întâmplarea m-a ajutat și de această dată, precum și în cazul altor detalii de istorii în mic ale cotidianului românesc.

M-a surprins subiectul foarte frumos și chiar distins al primului nostru concurs de frumusețe. El s-a desfășurat în anul 1900, iar imaginile fetelor au fost publicate în revista Lumea Ilustrată din anul 1901. Concursul de frumusețe a fost organizat de această revistă, ceea ce nu arată ceva nou sub soare. Astăzi, implicarea revistelor de tip glamour în astfel de evenimente este foarte cunoscută.

Însă dincolo de  acest prim pas încep să se desfășoare diferențele. Și sunt multe și notabile. Nu a existat o singură câștigătoare, ci toate participantele care convingeau publicul și erau alese de acesta deveneau câștigătoare ale trofeului de „frumusețe“. Așadar, votul era public și secret și era destinat, desigur, domnilor. Participantele au fost atât domnișoare din înalta societate, cât și soții ale unor personaje reprezentative pentru comunitățile unde trăiau. Era, așadar, un concurs unde onestitatea familiei era un criteriu important. „Vedetele“ de cabaret, cu moravuri îndoielnice, nu intrau în ecuație.

Nu exista cuvântul „miss“ pentru concurs și nici pentru premiante. Era un concurs de frumusețe, drept urmare, câștigătoarele erau numite „Frumusețe din București“ sau „Frumsuețe din Focșani“, în funcție de orașul unde locuiau. Apoi, un alt amănunt important: concursul s-a desfășurat prin fotografii trimise de participante, și nu prin afișarea lor în spațiul public.

Căștigătoare au fost „frumuseți“ din București, dar și din Focșani, Turnu Severin, Iași, Târgu Neamț, Roman, Constanța, Galați și Fălticeni. Opt câștigătoare au fost din București și șapte din orașele Moldovei, amintite mai sus. Iată acum și numele lor: D-ra Henrieta Sturdza (București); D-na Elena Boambă, soție de avocat (București); D-ra B.R. (aici avem numai inițialele, la dorința familiei – București); D-ra Mariquita Braesco; D-ra Eva Sturdza (București); D-na Maria Hechter (București); D-na Luise Canano (Iași); D-na Maria Dr.Miclescu (Iași); D-ra Edita Hirschhorn (București); D-ra Paulina Bolintineanu (București); Dna colonel Izvoreanu (Galați); Dra Lily Goldner (Fălticeni); Dra Sybil Youell (Galați); Dna Smaranda Căpitan Ciocoiu(Constanța); D-na Ecaterina Vizanti Marcoci(Galați); Dra Elisa Russu (Târgu Neamț); Dra Aglaea Popovici (Roman) și Dra Eleonora Frunzescu (Turnu Severin).

Orașul românesc, al vechiului regat, devenise la 1900 suficient de tolerant pentru prezența feminină în spațiul public și în cadrul unui concurs organizat; o toleranță atât față de imaginea femeii și expunerea acesteia privirilor și considerentelor celorlalți, necunsocuți, cât și față de alte etnii. De subliniat că au fost și câteva câștigătoare evreice și o franțuzoiacă, căsătorită la Galați.

Dar ceea ce surprinde este totuși comparația: între fizionomia, coafura, detaliile vestimentare deloc opulente, bijuteriile aproape că lipsesc, atitudinea dreaptă, privirea deschisă, melancolică, însă directă și ceea ce vedem astăzi în București, Fălticeni, Galați, Turnu Severin etc. Aici nu este vorba de un regres uman, ci de unul social, care are efect de a pune presiune pe confort și educație.

Material realizat cu sprijinul Muzeului Municipiului București

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 7
Adrian Majuru 530 Articole
Author

9 Comentarii

  1. Goldner,Hechter,Youell,.ne invadasera frate, la 1900…ce va mai mirati atat!

    • Da’ chiar asa, cum faceau ? Traversau Mediterana si veneau via Grecia sau insula Lampedusa ? Si daca da, sint aproape sigur ca Merkel îi chema ! …

  2. Numai „romance” deghizate de pe malul Iordanului … frumoase ca niste indigene, cistigau pe „relatii” concursuri de frumusete!
    Iar ROMANCELE noastre cu adevara frumoase, le stergeau ochii de urdori si le spalau in urechi cleiul pietrificat!
    Halal!

  3. Goldner … Hechter … Youell … ce mai, vad ca a votat tot kibutz-ul ! Pai daca toate „frumusetile” din Falticeni pozau pentru concursuri de frumusete, cine mai raminea, mai, la pravalie ? Oy vey, adio gheseft ! … Auziti, da’ chiar asa, Lily Goldner (din a doua poza) e Lili asta de „scrie la revista” ?

  4. Les Juifs de Moldavie
    Ernest DESJARDINS.
    Jassy, juillet 1867.

    „Je dois dire d’abord que les Israélites de France et d’Allemagne, presque entièrement confondus chez nous avec les populations au sein desquelles ils vivent, ne présentent nulle part, pas même dans les villes où ils habitent encore, comme à Prague, un quartier séparé, une physionomie aussi tranchée que dans ce pays. Ici le moins clairvoyant ne peut se méprendre sur l’origine d’un membre de la tribu d’Israël, quel que soit son sexe ou son âge. La persistance dans les moindres habitudes depuis le Moyen-Âge est telle chez eux, qu’un nombre imperceptible a seul renoncé au costume traditionnel. L’immense majorité, entassée dans les boutiques et dans les longues rues, attire d’abord le regard par les lévites ou longues redingotes noires boutonnées, vertes ou roussies par la pluie, le soleil et l’usure, souvent en lambeaux. On les reconnaît à leur petit chapeau rond, à leurs bottes recouvrant les pantalons des prodigues, à leurs barbes longues et à leurs tire-bouchons cachant les oreilles. Si tous ces signes distinctifs ne révélaient les Juifs de Moldavie, je dois ajouter qu’on reconnaîtrait encore la plupart d’entre eux à la saleté des guenilles qui les couvrent, et qu’on devinerait leurs réduits aux immondices qui les entourent et à l’odeur fétide qui s’en exhale.”

    Ce diferenta intre 1867 si 1900 !

  5. Dar tanara aceea, cu adevarat frumoasa ca trasaturi si expresie, din prima fotografie, cine este?

  6. La ce foloseşte un „concurs de frumuseţe”?

    Pe când un „Concurs de urâţenie”?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.