Un Festival de elită

Bursa de simpatie din partea specialiştilor şi a publicului a fost mare la „MITEM – Madách International Theatre Meeting”, festival lansat de Teatrul Naţional din Budapesta. Superbul ambient arhitectural al instituţiei a fost o casă primitoare pentru prestigioase companii naţionale şi producţii din Rusia, Serbia, Bulgaria, Lituania, Republica Moldova, Georgia, Letonia, Irak, Turcia, Norvegia, Suedia, Franţa şi România.

În selecţia inspirată a criticului Nina Király, clasicii în haină modernă au fost vedetele. Shakespeare, Molière, Cehov, Gogol, Dostoievski, Lermontov, Caragiale, Claudel, Lewis Carroll, Daniil Harms şi-au revelat actualitatea în montări provocatoare. „Liturghia Zero” – regia Valeri Fokin, „Mascarada” – regia Rimas Tuminas, „Alice alergând, în două acte”– regia Andrei Moguchi, „Don Juan” – regia Alexander Morfov, „Pescăruşul” – regia Tomi Janežič, „GogolRevizor” – regia Viktor Riszakov au fost momente de vârf ale întâlnirii.

Teatrul Alexandrinsky din Sankt Petersburg, Liturghia zero, regia Valeri Fokin

Naţionalul budapestan s-a prezentat ca o citadelă teatrală puternică, prin trei montări, tulburătoare prin hipnoză plastică şi dramatism. Producţia „Cum vă place”, imaginată ca un Theatrum Mundi, creaţia unui cvartet românesc de aur (Silviu Purcărete – regia, Helmut Stürmer – decoruri, Dragoş Buhagiar – costume, Vasile Şirli – muzica), a avut în distribuţie actori bărbaţi, cu o excepţie, filosoficul personaj Jacques Melancolicul interpretat de o actriţă. Directorul Teatrului şi al festivalului, Attila Vidnyánszky, un manager cu viziune, s-a dovedit a fi şi un mare regizor, prin două spectacole monumentale, luxuriante, încărcate de o emoţie sacră: „Fabuloşii bărbaţi cu aripi” şi „Ioana d’Arc pe rug”.

Teatrul Mic din Vilnius, cu Mascarada

În citirea clasicilor, domină fermentul libertăţii. Creatorii aduc la rampă spectacolul lumii de azi, folosind inventiv şi poetic recuzita care animă teatrul, de la sincretismul artelor, maşinăriile video, tehnologii sofisticate, orchestre live pe scenă – până la limbajul violent al cotidianului. Se poartă un metisaj postmodern, uneori până la delir. În aceste apoteoze ale teatralităţii, actorii nu se simt sufocaţi, ci aderă la acest tip de experienţe extreme. Histrionul – văzut ca un instrument fizic, dar şi ca exponent spiritual al reprezentaţiei – fascinează. Se practică un teatru fără frontiere care însă, paradoxal, pledează pentru identitate, pentru o mitologie personală, pentru rădăcini. Spectacolele ne oferă tablouri despre visele, dorinţele şi coşmarurile noastre de zi cu zi. Sunt puse sub lupă degradarea familiei, distrugerea tradiţiilor, dispreţul faţă de om prin comercializarea fiinţei umane. Un univers fără Dumnezeu, unde „speranţa este un cancer”. Dincolo de cruzime, obscenităţi, murdărie, răzbat tensiunile pozitive. Alunecările în disperare şi deznădejde se topesc. În acest sens, montarea care a încheiat festivalul, „Ioana D’Arc pe rug” de Paul Claudel şi Arthur Honegger a fost o tragere de cortină sublimă, pledând pentru puterea misterică a teatrului şi a lumii.

Teatrul Ivan Vazov din Sofia cu Don Juan

Noua dramaturgie a fost şi ea prezentă prin spectacole şi dezbateri. Pe afiş au figurat Matei Vişniec, Jon Fosse şi Kjersti Annesdatter Skomsvold. Evenimentele conexe – ateliere, conferinţe, proiecţii de filme, colocvii – au completat benefic atmosfera festivalului. Ne-am reîntâlnit cu universul unor maeştri ai regiei moderne, Giorgio Strehler şi Luca Ronconi, am fost invitaţi să medităm la confruntarea între memorie şi uitare, identitate – sacralitate – teatralitate în teatrul contemporan. Seducătoare au fost confesiunile a doi patriarhi, regizorul Anatoli Vasiliev şi actriţa Mari Töröcsik. Am înţeles cum prietenia şi afinitatea artistică inspiră şi stimulează creativitatea.

Două loturi de la TNB

În această companie de elită, Teatrul Naţional Bucureşti s-a bucurat de aprecieri la superlativ. Publicul i-a răsplătit pe artişti cu aplauze la scenă deschisă, iar comentariile oamenilor de teatru au fost elogioase. În cele două reprezentaţii cu „Două loturi”, tentativa regizorului Alexandru Dabija de „re-caragializare” a lui Caragiale a cucerit. Cu toţii au remarcat o mare şcoală de teatru ce combină o vizualitate puternică cu un adevăr actoricesc şi omenesc. A impresionat cadrul bogat vizual (decoruri: Helmut Stürmer, costumele: Liliana Cenean, mişcarea scenică: Florin Fieroiu) animat de actori care acţionează sub bagheta regizorului ca o echipă omogenă, oferind mini-recitaluri (Gavril Pătru, Marius Manole, Ana Ciontea, Nicoleta Lefter, Mădălin Mandin, Daniel Hara, Mihai Munteniţă, Eduard Cîrlan, Eliza Păuna, Corina Moise, Ionuţ Toader, Dragoş Dumitru, Marcel Bălănescu). În acest studiu de inspiraţie expresionistă, violent şi visceral, ne-am regăsit în povestea absurdă despre „noroc şi nenoroc“, despre destin, a lui Lefter Popescu. Impresiile favorabile s-au prelungit şi la dialogul cu Matei Vişniec, Alexandru Dabija, Helmut Stürmer, moderat cu aplomb de teatrologul Edit Kulcsár, o bună cunoscătoare a teatrului românesc.

Edit Kulcsar în dialog cu Matei Vişniec, Helmut Sturmer şi Alexandru Dabija

A fost un turneu foarte bine pregătit. Semnalăm, din partea Teatrului Naţional Bucureşti, salutul lui Ion Caramitru, publicat în revista festivalului, prezenţa alături de trupă a Ilincăi Tomoroveanu – director artistic, a Adrianei Popescu – director Strategii culturale şi Comunicare, şi a criticului Cristiana Gavrilă – coordonatorul Centrului „Ion Sava”. Ca un semn de preţuire, printre spectatori s-au aflat Ambasadorul României în Ungaria, Alexandru Victor Micula, şi directorul ICR Budapesta, Gabriela Matei.

Teatrul Naţional din Budapesta, cu Ioana d’Arc pe rug

Într-o lume globalizată şi divizată, măcinată de crize, „MITEM” a marcat importanţa Teatrelor Naţionale ca spaţii ale recuperării tradiţiei, în forme novatoare, ale unităţii şi afirmării identităţilor culturale ale comunităţilor. Festivalul a debutat fast, şi-a onorat patronul spiritual, pe Imre Madách, oferind argumente care ne fac să „pariem” pentru viitorul lui artistic.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ludmila Patlanjoglu 17 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.