“Don Quijote”
Unul dintre cei mai tineri şi talentaţi balerini ai Operei Naţionale Bucureşti, Valentin Stoica, va debuta miercuri, 27 februrie, la ora 19.00, în rolul principal masculin, Basil, din baletul „Don Quijote” de Ludwig Minkus, o lucrare clasică, îndrăgită de iubitorii genului.
„Aştept de ceva vreme rolul Basil din «Don Quijote» – este o mare provocare atât din punct de vedere tehnic, cât şi artistic. Rolul presupune atât maturitate artistică, cât şi naturaleţe, un anume mod de a înţelege viaţa, prima iubire, idealul feminin, bucuria de a trăi. Pe plan artistic, rolul Basil se încadrează unui stil bine definit, unul temperamental, tăios, uşor fragmentat, un stil spaniol transformat prin prisma execuţiei elementelor clasice; există un rafinament aparte, dar şi o libertate de exprimare interpretativă care oferă rolului sarea şi piperul”, a declarat Valentin Stoica.
La doar 25 de ani, Valentin Stoica a interpretat roluri în cele mai iubite şi apreciate balete: Ali din “Corsarul” de Adolphe Ch. Adam (adaptarea coregrafică: Vasili Medvedev); Siegfried din “Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski (adaptarea coregrafică: Gheorghe Iancu); Albert din “Giselle” de Adolphe Ch. Adam (regia şi adaptarea coregrafică: Mihai Babuşka); Solor din “Baiadera” de Ludwig Minkus (adaptarea coregrafică: Valerii Kovtun); Desirée din “Frumoasa din pădurea adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski (coregrafia: Alexa Mezincescu). Figurează, de asemenea, cu roluri importante în spectacole de balet neoclasic şi contemporan: “Serenada” (coregrafia: George Balanchine), respectiv “Tango. Radio and Juliet” (coregrafia: Edward Clug).
Scenă din Don Quijote
Inspirată de romanul lui Cervantes, producţia baletului “Don Quijote”, de la Bucureşti este rezultatul unei colaborări internaţionale: montarea este preluată de la teatrul liric din Karlsruhe (Germania), iar regia şi adaptarea coregrafică după versiunea clasică de Marius Petipa şi Alexandr Gorski au fost concepute de coregraful ceh Jaroslav Slavický. Scenografia, Josef Jelinek.
În distribuţie: Mihaela Soare, Antonel Oprescu, Mircea Ioniţă, Andra Ionete, Bogdan Cănilă, Lucas Campbell, Cătălin Caracaş, Noellie Coutisson, Marina Minoiu, Rin Okuno (debut), Oana Popescu-Babuşka. Solişti dans ţigănesc – Camelia Soare, Ionuţ Arteni. Cârciumăreasa – Cristina Mitu.
La pupitru, Ciprian Teodoraşcu.
„O scrisoare pierdută”
O scrisoare pierdută
Vineri, 1 martie, ora 19.00, la Sala Mare, sunteţi invitaţi la opera în două acte şi un prolog de Dan Dediu, pe libretul de Ştefan Neagrău după piesa omonimă a lui Ion Luca Caragiale.
Dirijor: Vlad Conta, regia: Ştefan Neagrău, scenografia: Viorica Petrovici, maestru de cor: Daniel Jinga, coregrafia şi mişcarea scenică: Florica Stănescu.
“M-am bucurat de premiera «O scrisoare pierdută» mai mult decât m-am aşteptat! Am asistat, mai ales în partea a doua a spectacolului, la o desfăşurare euforică de talent, de imaginaţie, de creativitate, de umor şi de dramatism pentru că, inevitabil, toţi cititorii şi spectatorii lui Caragiale fac comparaţii cu ce trăiesc şi comparaţiile se potrivesc întotdeauna”, declara Andrei Pleşu.
Din distribuţie: Florin Simionca, Andrei Lazăr, Iustinian Zetea, Valentin Racoveanu, Tina Munteanu, Daniel Filipescu, Şerban Vasile, Liviu Indricău, Adrian Strezea. Solişti balet – Alina Ştefănescu, Ionuţ Arteni.
„Seară de balet”
Scenă din baletul Falling Angels, în coregrafia lui Jiri Kylian
Sâmbătă, 2 martie, la ora 19.00, puteţi viziona un spectacol coupé de balet neoclasic şi dans contemporan.
Opera Naţională Bucureşti prezintă în cadrul spectacolului „Seară de Balet” fragmente din creaţia unora din cei mai mari coregrafi ai lumii, George Balanchine şi Jiří Kylián. Prima parte a spectacolului conţine două lucrări ale lui George Balanchine, creatorul baletului neoclasic, iar cea de-a doua este destinată iubitorilor dansului contemporan, prin lucrarea „Falling Angels”, creată de coregraful Jiří Kylián în anul 1989.
„Vals fantezie” de Mihai Ivanovici Glinka, în coregrafia lui George Balanchine, a fost pus în scenă de Paul Joseph Boos, costume: Barbara Karinska, lighting design: Mark Stanley.
„Serenada” de Piotr Ilici Ceaikovski, în coregrafia lui George Balanchine, este regizat de Paul Joseph Boos, costume: Barbara Karinska, lighting design: David Grill
„Falling Angels” este conceput pe muzica lui Steve Reich („Drumming, Part I – 1970 – 1971), conceptul şi coregrafia: Jiří Kylián, asistent al coregrafului: Nancy Euverink, costumele: Joke Visser, decoruri, supervizor tehnic lighting: Erik van Houten, lighting design: Joop Caboort.
„Flautul fermecat”
Flautul fermecat, de Mozart
A fost odată ca niciodată un ţinut îndepărtat, care se numea Regatul Întunecat al Reginei Nopţii. În acest regat a ajuns prinţul Tamino. El s-a îndrăgostit de Pamina, fiica Reginei, şi a plecat în împărăţia înţeleptului Sarastro pentru a o salva. Aşa începe povestea flautului fermecat. Regizoarea Anda Tăbăcaru Hogea a adaptat libretul operei „Flautul fermecat” de Wolfgang Amadeus Mozart, transformându-l într-un spectacol pentru copii, cu ajutorul căruia cei mici să pătrundă în minunata lume a muzicii clasice.
Scenografia spectacolului Studioului Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess” este semnată de Adriana Urmuzescu, maeştri acompaniatori: Lidia Butnariu, Mădălina Florescu, coordonarea muzicală: Smaranda Morgovan, la flaut: Teodora Ducariu.
Cu: Lucian Corchiş, Adrian Strezea, Rodica Vică, Filip Panait, Cristina Marta Sandu, Mihai Popa (debut), Arlinda Morava, Angela Stratulat, Georgeta Andrieş, Andreea Iftimescu, Sabina Ştefănescu, Andreea Sima, Raluca Georgescu.
La pian – Lidia Butnariu, Mădălina Florescu.
Sâmbătă, 2 martie, la ora 11.00, la Sala Studio.
“Oedipe”-ul lui George Enescu
Secvenţă din Oedipe
Duminică, 3 martie, la ora 18.30, sunteţi invitaţi la spectacolul cu „Oedipe”, tragedie lirică în patru acte de George Enescu, pe un libret de Edmond Fleg.
Dirijor: Tiberiu Soare, regia: Anda Tăbăcaru Hogea, scenografia: Viorica Petrovici, coregrafia: Răzvan Mazilu, maestru de cor: Stelian Olariu, maestru cor de copii: Smaranda Morgovan.
În anul 429 î.H. Sofocle a scris „Oedip Rege”, una dintre cele mai tulburătoare tragedii create vreodată. La peste două milenii distanţă, la 13 martie 1936, tragedia lui Oedip a devenit muzică prin contribuţia lui George Enescu. Compozitorul a folosit în această operă modurile greceşti, melodia continuă putând fi considerată un pandant la stilul declamatoriu al tragediei antice. Opera lui Enescu nu se doreşte a fi doar o reconstituire muzicală a tragediei lui Oedipe, ci ea aduce pe scenă, la fel ca piesa de teatru a lui Sofocle, o adevărată tragedie a umanului în lupta cu destinul.
În distribuţie: Ştefan Ignat, Horia Sandu, Vicenţiu Ţăranu (debut), Valentin Racoveanu, Marius Boloş, Pompeiu Hărăşteanu, Mihnea Lamatic, Şerban Vasile, Gabriel Năstase, Sidonia Nica, Andrada Ioana Roşu, Simona Neagu, Andreea Iftimescu, Zoica Şohterus. Solişti balet – Bianca Stoicheciu, Virgil Ciocoiu. Ursitoarele – Alina Ştefănescu, Corina Tudosanu, Bianca Ungureanu, Beatrice Şerbănescu.
