Urme de vopsea, pânză şi cuie în cenuşa din cazul tablourilor furate din Olanda

Specialiştii care au analizat cenuşa din soba femeii care susţine că a ars tablourile furate de fiul ei din muzeul Kunsthal din Rotterdam, au descoperit urme de vopsea, pânză şi cuie, scrie presa internaţională citând o ştire a agenţiei Associated Press.Această constatare ar putea fi o dovadă că Olga Dogaru a spus adevărul atunci când […]

De cotidianul.ro - Autor

Specialiştii care au analizat cenuşa din soba femeii care susţine că a ars tablourile furate de fiul ei din muzeul Kunsthal din Rotterdam, au descoperit urme de vopsea, pânză şi cuie, scrie presa internaţională citând o ştire a agenţiei Associated Press.Această constatare ar putea fi o dovadă că Olga Dogaru a spus adevărul atunci când […]

Specialiştii care au analizat cenuşa din soba femeii care susţine că a ars tablourile furate de fiul ei din muzeul Kunsthal din Rotterdam, au descoperit urme de vopsea, pânză şi cuie, scrie presa internaţională citând o ştire a agenţiei Associated Press.
Această constatare ar putea fi o dovadă că Olga Dogaru a spus adevărul atunci când a declarat că a ars picturile în valoare de câteva milioane de doalri (printre care un Matisse, un Picasso şi un Monet) care au fost furate din muzeul olandez anul trecut.
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat miercuri pentru Associated Press, că specialiştii muzeului au găsit „mici fragmente de grund de pictură, rămăşiţe de pânză şi de vopsea”, precum şi cuie din cupru şi oţel, unele mai vechi de secolul al XX-lea.
„Am descoperit o serie de substanţe care se folosesc în pictură”, a mai spus acesta, arătând că este vorba despre plumb, zinc şi azurit.
Oficialul român a precizat însă că nu este în măsură să stabilească definitiv că cenuşa este a celor şapte tablouri furate anul trecut din muzeul Kunsthal din Rotterdam şi că justiţia trebuie să se pronunţe în acest caz.
El a adăugat, că, totuşi, dacă rămăşiţele sunt cele ale picturilor, este „o crimă împotriva umanității să distrugi arta universală.”
„Nu-mi vine să cred că în 2013 ne confruntăm cu astfel de fapte”, a mai spus directorul Muzeului Naţional de Istorie.
Potrivit lui Oberlander-Târnoveanu, experţii muzeului au analizat încă din luna martie cenuşa din soba lui Dogaru, iar rezutatele urmează să le fie predate anchetatorilor săptămâna viitoare.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism i-au trimis în judecată luni, 15 iulie, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.
Procurorii DIICOT arată, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Radu Dogaru şi Adrian Procop au intrat prin efracţie în muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Eugen Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.
După furtul operelor de artă, cei trei s-au gândit să le aducă în România şi să le vândă aici, iar pentru a le scoate „rapid şi fără risc” din Olanda au cumpărat, în 17 octombrie 2012, mai multe perne, în care au introdus tablourile. Cele şapte tablouri, ascunse în perne, au ajuns în ţară prin Vama Nădlac şi au stat o perioadă în portbagajul maşinii lui Eugen Darie, mai arată procurorii DIICOT în rechizitoriu.
Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Mihai Bitu şi Olga Dogaru au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, Petre Condrat în stare de libertate, iar Adrian Procop a fost deferit justiţiei în lipsă, potrivit DIICOT.

 
 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.