Vin vremuri grele pentru românii cu rate. Ce fac băncile?

Creșterea accentuată a prețurilor, războiul de lângă România, majorarea dobânzilor, reprezintă motive de îngrijorare pentru consumatorii români de servicii și produse financiare. Reprezentanții sistemului bancar transmit consumatorilor, prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), că se încearcă găsirea de soluții pentru problemele întâmpinate în relație cu băncile și că sistemul bancar este pregătit pentru posibile situații neprevăzute. Oamenii sunt sfătuiți să anunțe banca din timp atunci când întâmpină dificultăți.

”Vorbesc în numele tuturor băncilor și vă asigurăm că avem toate serviciile pregătite, iar în acest moment nu ne-am modificat apetitul pentru risc. Într-adevăr, suntem precauți pe partea de finanțare, dar ne-am luat toate măsurile necesare pentru a face față acestei perioade. Vedem foarte bine că am făcut față și retragerilor de cash, deși s-a văzut ulterior că panica aceasta nu este justificată. Păstrarea banilor în conturi curente în bănci este cea mai sigură alegere. Vechea poveste cu banii la saltea nu a făcut decât să atragă din ce în ce mai multe probleme. Consumatorii trebuie să știe că este mult mai multă nesiguranță să ai la tine sume mari de bani decât să păstrezi banii în bancă, mai ales când există legi speciale care garantează depozitele. Și în perioada pandemiei, și acum, sistemul bancar din România demonstrează că este mereu “upper running”. Mereu disponibil să se adapteze și să facă față unor situații total neprevăzute care vin fără un manual precis”, susține Bogdan Neacșu, președintele Asociației Române a Băncilor

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, estimează că va fi o creștere a numărului de clienți cu dificultăți de plată, temporar cel puțin, în perioada următoare. ”Dar, pe de altă parte, în ultimii ani am văzut și o creștere destul de rapidă a veniturilor în România. Așa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creștere a veniturilor. Am văzut că în România – și mă bucur să văd asta – economisirile au crescut. Clienții noștri persoane fizice și juridice au creat un buffer, o rezervă pentru perioada aceasta. Dacă dobânzile vor rămâne sus și o să vedem o schimbare semnificativă a politicii monetare cu o creștere a dobânzilor în continuare, vom veni cu propuneri proactive ca să depășim împreună cu clienții perioada dificilă”, spune Tetik.

Flavia Popa, secretar general BRD, afirmă că oamenii s-au speriat în perioada aceasta și au început să scoată banii de la bancă. Dar au văzut că sunt bani și nu era niciun fel de risc. Și atunci lucrurile s-au oprit. ”Doar panica noastră, uneori, poate să conducă la dezastrul de care ne temem. Sistemul bancar românesc este foarte solid. Are o lichiditate excelentă. Chiar are toate resursele să facă față unor scenarii negândite. Rolul nostru în bancă este să ne asigurăm că atunci când celălalt ne dă încrederea, trebuie să i-o întoarcem neclintită. Dacă ați ști câte stress-teste facem, ce scenarii de criză … Ducem lucrurile în extrem, iar acolo încă avem un buffer ca să ne putem mișca. Până la urmă bancherii cu ce se ocupă? Să analizeze riscurile cât se poate de bine și să găsească soluții”, precizează Popa.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, spune că mesajele transmise de reprezentanții băncilor comerciale sunt cel mai important argument pentru încrederea de care are nevoie sistemul financiar-bancar într-o perioadă dificilă, așa cum este aceasta. Faptul că aceste mesaje sunt transmise în cadrul unor
dezbateri organizate de CSALB arată faptul că băncile din sistemul financiar românesc au înțeles utilitatea concilierii, dar și necesitatea răspunsului imediat la problemele semnalate de propriii clienți, afirmă Păunescu. 

Recomandările conciliatorilor pentru relația consumator-bancă în această perioadă

Mihai Tănăsescu, conciliator CSALB, susține că trebuie să ne obișnuim cu ideea că relația cu banca face parte din viața noastră. ”Se poate să fi fost nechibzuit, se poate să ai la un moment dat dificultăți la serviciu, sunt multe cazuri. Sau decedează unul dintre soți,
rămâne celălalt singur cu copilul… sunt lucruri omenești. Când vom înțelege că tot ce eo menesc e natural și poate fi folosit ca să supraviețuiești până la urmă, și nu trebuie să îți fie rușine de asta, cred că deschiderea către CSALB va fi și mai mare. Atât din partea consumatorilor, cât și a băncilor”, spune Tănăsescu. ”Pentru consumator, cu siguranță atunci când și-a cumpărat o casă sau un bun, și l-a dorit. De multe ori, dintr-o bucurie un bun se transformă într-o povară. De aceea vin oamenii la CSALB, pentru că nu mai pot duce povara unei bucurii. Pentru a readuce lucrurile acolo unde și le-au dorit, pentru că și banca vrea să aibă clienți mulțumiți, trebuie să îi ajutăm să înțeleagă și să meargă mai departe, prin concesii reciproce, afirmă Nela Petrișor, conciliator CSALB.

Evoluția primelor trei luni din 2022

În primele trei luni din 2022, 133 consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părți) și 112 au ajuns la o înțelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB. Față de aceeași perioadă a anului trecut, se observă o creștere a numărului de cazuri soluționate prin hotărâri (negocieri intermediate de conciliatorii Centrului și finalizate cu succes): astfel, de la 82 de hotărâri existente la finalul T1 2021, s-a ajuns la 133 hotărâri în primele trei luni ale anului 2022 (creștere cu 62%). În același timp, T1 2022 este al doilea trimestru din punct de vedere al numărului de dosare formate (n.n. cereri acceptate de bănci spre negociere), din întreaga perioadă de activitate a Centrului.
Totodată, în primele trei luni ale anului, 112 cereri au fost soluționate amiabil de către comercianți, după sesizarea CSALB (comercianții au negociat direct cu consumatorii): 24 cereri soluționate amiabil în relația cu băncile și 88 cereri soluționate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluționări amiabile a crescut în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut cu peste 200%.