VOCEA ELECTORULUI  (IV) Mircea Geoană, candidatul manciurian redivivus

Motto:  Ne batem joc de onoare, dar suntem şocaţi atunci când descoperim  rădători printre noi.  (C.S. Lewis)    

         Despre Mircea Geoană nu putem silui imaculata coală  să suporte orice și oricum, fiincă personalitatea sa Complexă, Contradictorie, Complexată şi Controversată ( Ah, ce minunat 4 C din Doctrina militară şi de informaţii N.A.T.O. !) obligă la multiple planuri de abordare, unele în totală opoziţie, greu de acceptat și imposibil de explicat în coordonatele onestității și normalității comportamentale ale persoanei publice.

Gândirea politică puternic amalgamată a candidatului independent la președinția României, Mircea-Dan Geoană – conform biografiei și propriilor declarații consemnate de presă, cel mai recent în septembrie 2024 – este un conglomerat de elan revoluționar marxist-leninist, oportunism social-democrat, „centrism radical, social-liberalism, progresism pe unele teme și conservator pe alte teme” (Ce babuin de reporter o fi avut în faţă !!!). A avut şi tentative retezate de a intra în P.N.Ţ.C.D. ( la originile sale un nucleu moderat al anarihştilor ruşi incitatori ai Marii Răscoale Ţărăneşti din primăvara sângerie a anului 1907). În anul  2015 şi-a fondat propria formaţiune   politică : Partidul Social Românesc, pe care l-a divzolvat în decembrie  2017.

Ascensiunea sa politică a fost brutală. În regia abilă a unui scenariu tipic detronării de către KGB a liderilor  fostelor partide comuniste la sfârșitul veacului trecut, Geoană a fost instrumentul și beneficiarul răsturnării, în anul 2005, a lui Ion Iliescu. În acest caz,   scopul nu a scuzat  recursul la metoda stalinistă şi nici mijlocirea masonică.

Incapabil de a se integra sistemului conducerii colegiale, lipsit de minimum spirit al lucrului în echipă, s-a impus ca lider autocrat, generând reacții de dezaprobare, unele vehemente și în jargon de mahala, cu recomandarea defunctului său fost vicepreşedinte, Ion  Stan, ca practicile de vătaf  să le exerseze pe moșia coanei Margareta (aluzie la soacra sa Margareta Costea) și nu în Biroul Politic al Consiliului Național al Partidului.

Faptul că Mircea Geoană a fost aruncat peste bord și a  picat cum nu se poate mai „prostănac” în turbulențele periculoase ale siajului provocat de abandonul serviciilor secrete, devenite suspect neprietenoase, ne-a fost evident în dimineața zilei de 6/7 decembrie 2009.

Domnul Cristian Diaconescu, și dânsul candidat independent în actuala campanie prezidențială, fost ministru de externe în anul 2009,  când președintele Senatului României,  Mircea Geoană și candidat la președinție a efectuat  vizite private și cât s-a putut de discrete la Kremlin, este prezumată a fi cea mai autorizată și în cunoștință de cauză persoană păstrătoare a secretului conținut de  telegramele cifrate trasmise de Ambasada României la Moscova despre vizitele candidatului care dorea, conform mult prea tardivelor sale recunoașteri, să îmbunătășească relațiile cu Federația Rusă. Nu a fost să fie. Pentru intermedierea contactelor cu Kremlinul s-a bazat  pe două conserve fâsîite ale KGB-ului, care nu l-au putut introduce mai sus de nivelul unui director adjunct din Adminstrația Kremlinului, ofițer acoperit. Dar și așa, Geoană a plusat enorm, neînchipuit de mult. Ca eminent jurist  și practicant al dreptului, domnul Cristian Diaconescu, prezumtivul lector instituțional la prima mână și distribuitor al telegramelor descifrate este cel mai în măsură să cuantifice juridic promisiunile făcute și angajamentele luate. Conținutul telegramelor a ajuns la contracandidatul președinte în funcție, la directorul S.R.I., pe la niște președinți de comisii parlamentare, suficient cît să se alimenteze telefonul fără fir al zvonisticii și releele de amplificare, ca să se audă cât mai tare și cât mai departe. Potrivit codului penal  în vigoare la data respectivă, trădarea se cuantifica prin intenție, căci consumarea infracțiunii semnifica anularea existenței statului.

  Cu un astfel de pedigree, Mircea Geoană ce poate să reprezinte pentru electoratul român, decât prototipul candidatului manciurian, acel cineva care este instrumentat  să devină președintele unei națiuni, cu mandat de a o îngenunchea și supune irevocabil unui destin hărăzit de puteri străine, ori de rețeaua ocultă a profitorilor internaționali ?

Nu putem face abstracție de anumite calități ale lui Mircea Geoană, dar nici de defectele și vulnerabilitățile sale,  de faptul că platforma sa electorală este pe cât de atrăgătoate, pe atât și de înșelătoare, căci Președintele României , ca instituție constituțională nu deține și nu este parte a vreunei puteri, că intențiile sale  sunt doar promisiuni fără acoperire, din siajul amețitor al demagogiei politicianiste.

În spațiul public s-a impus raționamentul că funcția deținută de Mircea Geoană, ca adjunct al secretarului general al N.A.T.O. este  supremul atestat al garanțiilor sale de securitate.  Realitatea sună altfel. Recentul comunicat primit de News.ro de la N.A.T.O. precizează, fără a lăsa loc de dubii, că autorizațiile de securitate  ale funcționarilor săi se emit de către autoritățile naționale. În speța Geoană, de către Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat – ORNISS, în temeiul prevederilor Legii nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate, repectiv Hotărârea Guvernului României nr.  353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

Procedura formală a alegerii și numirii înalților functionari ai NATO este subsecventă consensualismului realizat informal pe baza relațiilor personale de încredere.

     Cum s-a ajuns la încrederea person to person dintre norvegianul laburist Jens Stoltenberg  şi creuzetul de ideologii politice Mircea Dan Geoană ? Nu putem a nu lua în consideraţie  opinia credidată de  „organul de presă Puterea„, lansat în România în prezenţa tovarăşilor M.S. Gorbaciov şi I.I. Iliescu, cităm:

Una dintre cele mai mari controverse legate de Geoană este legată de vizitele sale secrete la

Moscova. Acestea au alimentat speculațiile cu privire la motivele reale din spatele numirii sale la NATO. De asemenea, numirea sa a fost sprijinită de Jens Stoltenberg, a cărui biografie și legături cu foști agenți KGB adaugă și mai multe semne de întrebare.

    În concluzie, numirea lui Mircea Geoană în funcția de Secretar General Adjunct al NATO rămâne învăluită în mister. Pregătirea sa academică și cariera politică oferă un context parțial, dar relațiile familiale, anturajul și vizitele secrete la Moscova sugerează că există și alţi  factori la mijloc. Indiferent de motivele reale, această numire reflectă complexitatea și dinamica geopolitică actuală.

Fără comentarii !

Secretarul general al NATO este decidentul numirii adjunctului său. Pe cale de consecință, prim ministrul României în funcție în anul numirii lui Mircea Geoană , doamna Viorica Dăncilă, se prezumă ca fiind solicitată de Jens Stoltenberg să-i valideze adjunctului său autorizația de securitate emisă de agenția guvernamentlă competentă. Această agenţie (ORNISS) ține și evidența nominală a deținătorilor autorizațiilor și, în același timp, poate referi inclusiv asupra faptului dacă s-au și urmat procedurile de verificare prealabile emiterii autorizării, care în cazul secretelor NATO/TOP SECRET se solicită cu trei luni în avans. Deci , dacă numirea a fost oficializată la data de 17 octombrie 2019, verificările de securitate în vederea emiterii autorizării se prezumă, conform legii, că au fost solicitate cel tîrziu la 17 iulie 2019.

În maniera originală a aplicării legii în România, nu este exclus să se fi făcut aplicația art. 7 alin (4 ) din Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate : „(4) Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat,(…)  este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:(…)” Urmează o lungă listă a demnitarilor și funcțiilor pentru care jurământul ține locul certificatului de securitate ORNISS.

În calitate de consultant-redactor al draftului iniţiativei legislative şi unic autor al creării instituţiei O.R.N.I.S.S. , precizăm că art.7 alin. (4) în actuala redactare a fost modificat de pct. 1  din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013, la apogeul puterilor oculte, pe de o parte ale binomului Maior- Coldea, iar pe de altă parte a încălecatului Coldea-Koveşi, pentru a se deschide larg  poarta angajamentelor scrise ale magistraţilor , păstrate de  O.S.S. din S.R.I.

        Nota bene: Mircea Geoană, în scandalul relațiilor sale, oricum nepotrivite, cu Kremlinul, nu a invocat verificarea și avizul autorității naționale de securitate, ci „verificarea și avizul de la NATO”, care nu sunt uzuale. Faptul de a nu fi invocat în apărarea sa verificarea și avizul autorității naționale, ce poate semnifica, decât absența lor?

     Omitem deliberat să comentăm cantitatea de referinţe  şi acuze publice privind  conexiunile candidatului cu agenţi ai lumii interlope. Cei de după gratii au decartat volume de informaţii. Asocierea și delimitarea, în două rânduri, de Marian Vanghelie nu este un amănunt lipsit de importanță. Dimpotrivă, este etalon al vulnerabilității lui Mircea Geoană. Dacă  ceea ce circulă în spațiul comunicării publice despre averea nedeclarată  a familiei candidatului, o fi sau nu adevărat, este problema autorităților responsabile cu aplicarea legii și, în ultimă instanță, a justiției.

Mircea Geoană nu este un copil care dacă îşi recunoaşte cu inocenţă îngerească greşelile, va fi premiat cu o acadea,  sau cu o vată pe băţ, asta echivalând cu ştergerea cazierului.  Nu ! El vine să ceară cauţiune pe destinul unei naţiunii, la un moment de răscruce a istoriei, în care se adjudecă  pacea sau distrugerea omenirii.

Curicullum vitae al candidatului este o adevărată panoplie de de titluri, funcții și recunoaşteri din partea Şcolii Marii Resetări Mondiale de la Dawos. Numai bune să servească de acoperire candidatului manciurian.

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 8
Aurel I. Rogojan 260 Articole
Author

19 Comentarii

  1. Din seria: „Nici noi nu mai stim cati suntem”. La zi suntem alaturi de Hunor, Diaconescu si Terhes. „Toti impreuna” facem cat locul doi, adica cat un paravan !

  2. Durere mare in barca PSD-orcilor, Geoana va lua din voturile dedicate social-democratilor in calitatea lui de fost pres la PSD,plus loja ASPEN,plus ucenicia la NATO
    Ciolacu este candidatul fara noroc in sceneta asta, dar media corupta se fereste sa spuna citet ca avem doi candidati de top si restul, de la coada vacii

  3. Ciolacu a dat banii degeaba pe acest articol. Oricum nu iese G. Oana pentru ca nu are baza suficienta in electorat. Babele si asistatii vor vota masiv ciolaceste pentru ca acesta e orizontul omului marunt, farfuria din fata, acum. Acum si nu mai tarziu, ca mai tarziu lucrurile se pot schimba. De aceea lumea voteaza pe cel care „da” ceva.

  4. Mai este timp pt a prezenta biografiile necosmetizate ale tuturor catindatilor* aspiranți la marea funcție in Stat , de Rogojan!

  5. Că sa nu o lungime, e vorba de Guvernatorul României nu de Președinte. In alta ordine de idei vad că se reia tema „incitării rusești” la Marea Răscoală de la 1907. Alții pun pe primul plan evreii ca vinovati…Oricine e vinovat de răscoală, numai regimul de iobăgie regala din Romania nu e vinovat…

  6. Deci daca vrei relatii normale cu Rusia e de pork dar e de gigea daca pupi puala ‘mericanului. De fapt asta e esenta articolului. Ca omul nu se califica pentru functia de presedinte (cum nu se califica mai nimeni, de altfel) e alta gasca in alta traista.

  7. Interesant articol, pacat de intirzierea (cu ani buni !) a aparitiei sale … Mult mai util, cel putin din punct de vedere al informarii publicului larg, daca acest lucru ar fi fot facut, sa zicem, in momentul numirii personajului in cauza in functia de la NATO, chiar daca aceasta a fost asemenea rolului unui actoras care intra pe scena cu paharul cu apa si rosteste : „Domnul e servit !” … Si formularea cu „creuzetul de ideologii politice” e nimerita, asa ca acest „candidat manciurian” pare, la o privire mai atenta, un candidat mi(n)ciurian … Alegeri prezidentiale ? Mda … probabil ca romanii ii vor striga, ca unui jucator nul intrat la pauza pe teren : „Lasa-neeee ! Lasa-neee !”

  8. „Mihaela, dragostea lui” e la fel de calificat pentru Cotroceni la fel cum sint eu pentru Scaunul Pontifical de la Vatican !

  9. Domnul Rogojan se mobilizează din răsputeri să ne convingă că “la un moment de răscruce a istoriei, în care se adjudecă pacea sau distrugerea omenirii” domnul bugetarul liberal Ciucă cu stagiu în unități militare, și domnul Ciolacu cu traseul lui profesional sunt potriviți ca salvatorii Națiuni române și a României. Domnul Geoană cu 4 ani de vechime în Bârlogul NATO nu este calificat. Interesant.

  10. De fapt, Geoană poate fi senator. În anumite condiții – revenirea în PSD, neapărat – poate redeveni președintele Senatului, adică rezerva președintelui țării. Abia pe-acolo, ar putea ajunge președinte titular.
    Ideea lui Rogojan – ca NATO ar fi acceptat acoperiți ai KGB/FSB la conducerea sa civilă – e vrednică de inteligența fostului său stăpîn, care-a recunoscut c-a fost un dobitoc.

  11. N-am ințeles aluzia,. Nici reclama,.chiar de e pe plată cu bani fără număr,..Apropooo bre.. De ce zici că ”fermele de troli” ar fi de China sau Rusia, devreme ce ați descoperit clar că e din mossadul coroiat sau chiar cia american ??

  12. JURAMÂNT DE PEPENAR
    -pamflet, de randul trecut
    Mihaela draga, dragostea mea „oarba”,
    De la Dabuleni, din „regatul” meu,
    JUR sa n-o mai iau de-asta data-n barba,
    Sa ma faca „Ilici”, iarasi, natarau !
    Draga mea sotie, plec din nou la lupta,
    Ca asta mi-e soarta: sa ma lupt mereu!
    Daca oastea fi-va-mi si acum înfrânta,
    Sa nu fii prea trista , ca ma supar … zau !
    Lasa gura lumii, lasa-l pe „Tatucu”,
    Lasa chiar si Vantu sa urle cât vrea;
    Tu te-mbraca bine si vino-n satucu’
    Unde ne-om „petrece”, iar, înfrângerea !
    Aici, în natura, viata-i mai frumoasa ;
    Rautatea lumii nu ne-o mai ajunge !
    Poate, ca si CHARLES, ne-om lua o casa;
    Tu de-mi esti „barbata”, eu nu voi mai plânge !
    Voi ara pamântul si voi pune pepeni.
    Voi trage cu coasa prin iarba zglobie .
    Tu , pe lânga mine, amintiri sa-mi depeni,
    Din frumoasa noapte… de…”presedintie”?!

  13. Va rugam sa mai afisati si opiniile cititorilor ,ultima din ce se poate vedea, fiind la orele 12,29 !

  14. Nu stiu de ce atacati mesagerul (autorul acestui articol exceptional) care descrie foarte corect pe infatuatul asta de Geoana. Cei care il vreti il cunoasteti pe Geoana? Stiti ce a facut, cum a ajuns, cum a fost promovat, de cine a fost sprijinit, ce vrea, ce spune (nu multa lume intelege limbajul lui si ce vrea sa spuna), deci va mai intreb o data, chiar il cunoasteti? Eu il cunosc in toate situatiile, formele si inpachetarile pe care el le considera destul de groase ca sa nu vada nimeni din este facut….. Eu il stiu cind a mintit, cind a inselat, cind cerea ajutor in lacrimi (si i s-a dat), cind a uitat de acele ajutoare care l-au propulsat, cind s-a inhaitat cu tot ce era mai scursura in lumea „politica” romaneasca, deci il cunosc! Lasati-l in gloria celor sub 3% pe care le va obtine la votul din turul 1. Acolo se incheie politica lui. Apoi eventual incepe plata pentru ce a facut, la MAE, partid, NATO, etc….totul in viata are urmari.

  15. Geoana are cancer …sa-si vada de sanatate, nu sa umble dupa functii…..trebuie sa fii prost rau sa votezi un canceros…

  16. „Ideea lui Rogojan – ca NATO ar fi acceptat acoperiți ai KGB/FSB la conducerea sa civilă – e vrednică de inteligența fostului său stăpîn”

    Toate armatele isi pun sus oamenii de legatura cu dusmanul, tocmai, sa inlature orice suspiciune si sa dea credibilitate mesagerului. Deci, nimic nou, NATO stia, cum sa nu stie ?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.