Von der Leyen oferă Canadei ceva ce nu există

O propunere fără precedent

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus, pe 16 septembrie, ca UE să deschidă calea Canadei pentru a deveni primul membru asociat al Uniunii, pe fondul apropierii dintre Ottawa și Europa, în contextul tarifelor impuse de Donald Trump. „Acesta este un parteneriat care nu este îndreptat împotriva nimănui, ci pentru consolidarea forței noastre comune”, a spus von der Leyen, fără a numi Statele Unite. Însă disputa Canada-SUA și potențiala trecere a UE în tabăra singurului stat in afara de China care a ripostat, chiar și efemer, la războiul comercial al lui Trump nu este văzută cu ochi buni în multe capitale europene, scrie Financial Times.

„Aș dori să lucrez cu dumneavoastră pentru a deschide calea ca Canada să devină primul membru asociat al UE”, i-a spus von der Leyen premierului Mark Carney, prezent la Strasbourg, cu ocazia discusrului despre Starea Uniunii tinut de von der Leyen.

Reuters informa, pe 13 septembrie, ca Ottawa caută o „alianță unică” cu Uniunea Europeană, dar nu intenționează să devină membră a blocului comunitar, după cum a declarat premierul Mark Carney. Se întâmpla imediat după ce Wall Street Journal a relatat că acesta analizează posibilitatea ca Canada să devină „membru asociat” al UE.

Un statut care nu există în tratatele UE

Președinta Comisiei Europene oferă Canadei ceva ce nu exista. Statutul de ”membru asociat” al UE nu are bază legală în tratate. Apoi, Canada este invitată să participe cu un statut unic la proiectul european în condițiile în care zece state UE (printre care Franța și Italia) nu au ratificat încă un acord de liber schimb cu Canada din 2017 (CETA). De aproape zece ani, acordul este aplicat provizoriu. Acordul similar cu Coreea de Sud (2011) a avut un parcurs mai lin în UE. „Vom trece de la CETA la o Alianță pentru Viitor, pentru a crea un spațiu comun al prosperității și securității economice”, a spus von der Leyen, in discursul despre starea Uniunii. Este un obiectiv dificil, pentru că CETA nu a fost ratificat la nouă ani de la intrarea parțială în vigoare.

Un nou statut ar avea (încă) nevoie de acordul tuturor statelor UE

Propunerea lui von der Leyen ar necesita aprobarea unanimă a celor 27 de state membre. În materie de extindere a UE, există încă drept de veto național, pe care președinta CE îl vrea anulat în politica externă, prin crearea unui Consiliu European de Securitate – inclusiv cu participarea unor țări din afara UE: Marea Britanie, Canada, Norvegia.

Cât de dificilă este apropierea economică

Este posibila atingerea consensului pentru un asemenea statut acordat Canadei? Puțin probabil, scrie Financial Times. Oficialii canadieni și europeni au vehiculat inițial ideea statutului de membru asociat în săptămânile premergătoare vizitei lui Carney la Strasbourg. Însă, pe fondul scepticismului manifestat de capitalele UE și al opoziției politice interne, premierul canadian a declarat în această săptămână că urmărește, în schimb, o „alianță unică” cu blocul comunitar. ”Pe lângă preocupările legate de reacția lui Trump, mai multe capitale sunt reticente să acorde Canadei un tratament preferențial dincolo de parteneriatele comerciale și de investiții existente”, scrie ziarul britanic.

Diferențele dintre regulile și standardele UE și Canada limitează apropierea economică, mai ales că piața americană rămâne dominantă: UE reprezintă sub 6% din exporturile canadiene de bunuri. Un exemplu este carnea de vită: Canada nu exportă în UE, deși CETA prevede o cotă cu taxe reduse, deoarece producătorii canadieni folosesc hormoni de creștere interziși în UE. Persistă și alte dispute: UE cere eliminarea unor tarife canadiene și relaxarea regulilor „Buy Canadian”, în timp ce Ottawa critică politica „Made in Europe” și normele de mediu europene. Cele două părți speră să încheie un acord privind comerțul digital înaintea summitului din 29-30 octombrie. Implementarea reformelor este complicată și de faptul că multe reglementări canadiene sunt stabilite la nivel provincial.

SAFE: Canada intră în piața europeană a apărării

Canada este singurul stat non-european care a primit acces in programul de înarmare finanțat cu fondurile SAFE – 150 de miliarde de euro. Este un program menit să stimuleze industria europeană de apărare. Canada nu participa ca stat care împrumuta bani prin SAFE, ci ca stat producător de armament care va beneficia de contracte plătite din împrumuturile făcute de statele UE.

Cu ochii pe reacția Statelor Unite și a aliaților europeni

Elementele de mai sus trebuie să invite la realism în analiza perspectivelor unui statut special pentru Canada. Iar peste toate planează disputa dintre Canada si Statele Unite. În afară de China, Canada este singurul stat care a ripostat agresiv la războiul comercial declarat de SUA. UE a urmat o cale diferită în relația cu Washingtonul, ajungând la un acord comercial, în 2025, care stabilește un plafon de 15% pentru tarifele SUA aplicate majorității exporturilor europene, în timp ce Europa a eliminat tarifele pentru bunurile industriale americane. În plus, UE s-a angajat să cumpere energie din SUA în valoare de 750 de miliarde de dolari și să facă investiții în SUA în valoare de 600 de miliarde de dolari, până în 2029.

Unele capitale europene sunt preocupate de reacția lui Donald Trump la o relație UE-Canada mult mai strânsă. Potrivit unor diplomați, țările baltice, care se bazează pe protecția NATO în fața amenințărilor Rusiei, sunt deosebit de îngrijorate. „Multe capitale consideră că este nevoie de o doză de realism”, a declarat un diplomat european citat de Financial Times.

Și Canada ar avea de plătit un preț

Si de partea canadiana pot fi identificate multe minusuri ale unui statut de ”membru asociat” al UE. Un pas poate fi accesul la piața unică, în cadrul căreia statele membre împărtășesc cele patru libertăți fundamentale de circulație: a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului. „Accesul la piața unică ar însemna însă ca Canada să accepte alinierea la legislația europeană fără a avea un cuvânt de spus în elaborarea ei”, a spus, pentru Euronews, Sébastien Maillard, consilier special la Institutul Jacques Delors. „Când faci parte din Spațiul Economic European, adopți legislația UE fără să participi la elaborarea ei. Prin urmare, acest lucru poate fi frustrant din punct de vedere democratic”.

Un statut de „membru asociat” al UE ar obliga Canada să adopte regulile europene și politicile industriale, ceea ce ar putea însemna mai multă birocrație. Se adaugă legislația muncii, taxele și obiectivele de tranziție verde ale Europei (greu de aplicat intr-un stat care extrage petrol din sisturi pentru care nu sunt adaptate decat rafinariile din SUA). Toate ar fi vazute foarte critic chira si de „cel mai european stat neeuropean din lume”, dupa cum a definit Carney Canada.