Von der Leyen pierde teren: alianțe neașteptate la Bruxelles

Ultimele voturi din Parlamentul European arată o erodare constantă a consensului birocratic tradițional din legislativul european, favorabil Comisiei condusă Ursula von der Leyen. Executivul UE a făcut față până acum mai multor moțiuni de cenzură ale grupurilor de extremă-dreapta și eurosceptice din PE. Mai nou, aceste grupuri politice devin arbitrii unor voturi importante pe legile propuse de Comisie în privința migrației, supravegherii comunicațiilor private și relației cu Statele Unite.

În UE începe ”era deportărilor”?

Pe 26 martie, Parlamentul European a votat pentru a lansa negocieri interinstituționale pentru o versiune reformată a Regulamentului UE privind deportarea imigranților ilegali. Măsura urmărește să facă mult mai ușoară deportarea solicitanților de azil respinși și a imigranților aflați în situație neregulamentară. Este totuși o legislație mai blândă decât așa-zisul ”plan Rwanda” din Marea Britanie, încercat din timpul guvernului Boris Johnson, care prevedea și deportarea solicitanților de azil care nu fuseseră încă respinși. Principalele prevederi includ:

• Perioade extinse de detenție (potențial până la 24 de luni sau chiar mai mult în unele cazuri).
• Recunoașterea la nivelul întregii UE a deciziilor de returnare. Acum, există atâtea regimuri de deportare câte state UE.
• Crearea de „centre de returnare” în țări terțe din afara UE.
• Cerințe mai stricte de cooperare din partea celșor ce urmează a fi deportați și mai puține garanții procedurale.

Verzii și socialiștii din PE au spus că a fost un ”vot al rușinii”. Extrema dreaptă anunță că a început ”era deportărilor”. ”Votul confirmă o majoritate stabilă in favoarea deportărilor. O politică funcționala a migrației trebuie să prevadă căi de deportare pentru imigranții ilegali”, a spus unul dintre deputații Democraților Suedezi.

Alianță ad-hoc a PPE cu ”suveraniștii”

Votul se bazează pe aprobări anterioare la nivel de comisie și pe Pactul privind migrația din 2024 (cu implementare completă prevăzută pentru iunie 2026). Eurodeputații de centru-dreapta și de dreapta au format o majoritate clară, trecând peste opoziția Verzilor, socialiștilor și liberalilor, care au avertizat că este un „regres istoric pentru drepturile refugiaților”. International Rescue Committee a condamnat măsura, afirmând că aceasta va duce la mai multe raiduri ale poliției și incriminarea persoanelor vulnerabile.

Susținătorii argumentează că măsura răspunde politicilor de integrare a imigranților lipsite de succes. Mai aduc ca argument creșterea migrației ilegale și nemulțumirea publică după valurile migratorii din 2015 și 2022. Practic, Comisia von der Leyen și o coaliție ad-hoc în PE a susținut acum politicile naționale mai dure din Italia (sub conducerea Giorgiei Meloni), Danemarca (chiar sub un guvern social-democrat, care a are prima șansă de a forma guvernul după alegerile de săptămâna trecută, si datorită acestei abordări mai dura a migrației) și Olanda.

Supravegherea comunicațiilor: Comisia von der Leyen, învinsă

Într-un vot mult mai tensionat, eurodeputații au respins încercările de a extinde sau prelungi monitorizarea în masă, nediscriminatorie, a chat-urilor, mesajelor și fotografiilor private pentru identificarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor. Un amendament limitează orice scanare viitoare doar la cazuri individuale, supravegheate judiciar, implicând suspecți. Exclude explicit supravegherea generalizată a întregilor platforme sau utilizatori.

Aceasta pune efectiv capăt extinderii mai largi a derogării temporare „Chat Control 1.0” (scanarea generalizată propusă de Comisia Europeana în 2022). O variantă mai dură susținută de Comisia von der Leyen fusese deja respinsa pe 11 martie. Votul a fost împărțit nu între stânga și dreapta, ci între sistem și antisistem. A fost considerat o victorie istorică împotriva Big Tech și a supraputerii Comisiei Europene si o victorie în lupta pentru menținerea criptării integrale a comunicațiilor. Criticii susțineau de mult timp că propunerea încalcă drepturi fundamentale.

Comisia și majoritatea Consiliului au făcut presiuni pentru extinderea măsurilor, dar poziția Parlamentului – sprijinită de o coaliție trans-ideologică pentru protecția vieții private – a prevalat. Mesajul este clar: Europa prioritizează instrumentele de securitate specifice, în locul supravegherii în masă.

Trump câștigă în Parlamentul European

În cele din urmă, eurodeputații au mai făcut un pas spre ratificarea acordului comercial UE-SUA din 2025. Este vorba despre eliminarea sau suspendarea tarifelor UE pentru principalele importuri industriale și agricole americane, în schimbul unor concesii americane și a unui plafon de 15% pentru majoritatea exporturilor UE către SUA.

Votul este un pas înapoi al UE în fața avertismentelor președintelui Donald Trump. Sunt inclusiv amenințări cu tarife universale, condiții mai grele pentru aprovizionării cu GNL (UE schimbat dependența de Rusia cu dependența de SUA) și tensiunile legate de Groenlanda. Este o recunoaștere a poziției slabe a UE, care depinde de SUA în materie de energie și apărare, în contextul impasului din Ucraina și al repercusiunilor conflictului din Iran.

Condițiile puse de PE Americii

Eurodeputații au votat însă și condiții pentru aplicarea acordului cu SUA. El va fi suspendat dacă președintele Trump va amenința suveranitatea teritorială a UE (cazul Groenlanda). Există o clauză pentru reducerea tarifelor la aluminiul și oțelul importate din UE (tarifele ajung acum și la 50%). Foarte important, o clauză prevede că acordul comercial ar putea expira în martie 2028 (la începutul mandatului viitorului președinte SUA).

O nouă față a politicii europene

În Parlamentul European se creează o alianță pragmatică și fără precedent între Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și așa-numitele grupuri „extremiste de dreapta”, precum Patrioții pentru Europa (PfE), Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și altele. Alianțe de conjunctură se formează și între grupurile eurosceptice de dreapta și cele ale Verzilor și social-democraților.

Evoluția de la Bruxelles se înregistrează în paralel cu ascensiunea în sondajele din Franța a Rassemblement National (al Marinei Le Pen), cu rezultatele bune obțiunute de AfD în landurile vestice ale Germaniei (dincolo de fieful sau din Est). Nu este deloc sigur că aceste evoluții vor aduce la guvernare partide de extremă dreapta în marile țări UE și nici că alianțele de conjunctură pe regulamente și directive punctuale vor deveni regula la Bruxelles. Cert este însă că actuala Comisie Europeana nu se mai bucura de consensul unor partide europene de centru dominante.