Ziua europeană de comemorare a Holocaustului romilor. Declarația ofocialităților europene

Declarația comună a fost făcută înainte de Ziua europeană de comemorare a Holocaustului romilor din 2 august și le-a avut ca semnatare pe Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, și Hadja Lahbib,comisara pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor.

În declarația comună se face referire la unul din „cele mai întunecate capitole din istoria Europei”, respectiv noaptea de 2 august 1944, când, la Auschwitz-Birkenau au fost ucise 4.300 de persoane de etnie romă și sinti. Aceștia au fost doar o parte din cei peste 500.000 de romi uciși în timpul Holocaustului.

„Timp de decenii, suferința victimelor rome și sinti a fost trecută cu vederea, vocile lor neauzite, familiile lor au plecat cu o absență care nu a putut fi niciodată umplută. Astăzi, le onorăm memoria și reafirmăm responsabilitatea noastră comună de a ne asigura că acest capitol al Holocaustului nu este niciodată uitat sau diminuat ”, se arată în declarație.

Provocările prezentului: rasism și discriminare socială

Totodată, declarația subliniază responsabilitatea comună în păstrarea memoriei celor uciși, dar, mai ales, în ce privește împiedicarea repetării unor astfele de atrocități.

Provocările prezentului privind discriminarea și excluziunea socială a romilor reprezintă o provocare de durată, susțin semnatarele documentului.

„În timp ce învățăm din trecut, trebuie să abordăm și nedreptățile prezentului. Atitudinile negative față de romi rămân o provocare de durată pentru mulți romi din întreaga Europă, continuând să stimuleze calitatea, excluziunea socială, discriminarea sistemică și violența. Acest lucru este inacceptabil. Suntem uniți împotriva discriminării, rasismului și urii în toate formele lor. Confruntarea cu această moștenire este un pilon fundamental al Cadrului nostru strategic pentru romi 2020-2030, care promovează incluziunea romilor în toate aspectele vieții. Strategia de combatere a rasismului pentru perioada 2026-2030, adoptată recent, vizează, de asemenea, în mod explicit atitudinile negative față de romi ca o formă distinctă și gravă de rasism, care necesită acțiuni specifice”, se mai arată în declarația comună.

Demnitate, egalitate și libertate

În încheierea documentului este subliniată necesitatea rememorării, a educației și a acțiunii hotărâte care să se substituie urii în așa fel încât orice persoană care trăiește în Uniunea Europeană să o poată face în mod demn, egal și liber.

„Păstrăm amintirea victimelor în inimile noastre și nu le vom uita niciodată. Ne reînnoim angajamentul de a susține valorile pe care este construită Uniunea noastră. Prin rememorare, educație și acțiune hotărâtă, putem construi o Uniune în care fiecare persoană să poată trăi în demnitate, egalitate și libertate. Ura nu-și are locul în Europa.

Na bisteras. Nu vom uita niciodată”, se arată în încheierea declarației.

Holocaustul romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Holocaustul romilor, cunoscut, în limba romani și ca „Porajmos” („devorare”) sau „Samudaripen” („ucidere în masă”) reprezintă totalitatea crimelor comise de naziști și aliații lor la adresa comunității rome din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Peste 500.000 de etnici romi au fost uciși în această perioadă, culminând cu execuția în masă, din 2 august 1944, a peste 3.000 de romi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau.

În România, în timpul regimului mareșalului Ion Antonescu, între 1942 și 1943, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Trasnistria. Din cauza foametei, a bolilor și a frigului iernii, aproape jumătate dintre ei își vor pierde viața aici.