Andrei Nichita – 10 argumente privind un rezultat mare

În cea mai tare cursă pe şosea a ultimelor 20 de campionate mondiale, Andrei Nechita a obţinut un mai mult decât onorabil loc 47, întrecând nume grele ale ciclismului mondial. Din ce motiv Nechita nu a prins chiar „top 20”.  La tineret şi juniori, România a avut rezultate mediocre.
 

10 argumente pentru care rezultatul lui Nechita trebuie apreciat

Locul 47 obţinut de rutierul român Andrei Nichita este un rezultat nu doar mai mult decât onorabil ci unul pur şi simplu incredibil şi reprezintă totodată cea mai bună performanţă românească în ciclism din ultimii 50 de ani. Vă prezentăm 10 argumente pentru care locul 47 trebuie considerat o performanţă:

1. Nechita a terminat o cursă infernală desfăşurată şi pe o vreme groaznică, pe care rutieri supergrei, Chris Froome – câştigător al Turului Franţei, Nairo Quintana – locul 2 în Turul Franţei, Alberto Contador – loc 4 în Turul Franţei, Andrew Talansky – loc 10 în Turul Franţei, Cadel Evans – loc 3 în Turul Italiei, Przemyslaw Niemiec – loc 6 în Turul Italiei, Chris Horner – câştigător al Turului Spaniei, Nick Roche – loc 5 în Turul Spaniei, Samuel Sanchez – loc 8 în Turul Spaniei şi multe alte nume grele, nu au terminat-o. (Chris Horner şi Cadel Evans au abandonat din cauza accidentării în urma unor căzături – n.a.).
2. Dintre marile vedete care au terminat cursa, i-a depăşit pe Rafal Majka (Polonia) – locul 7 în Turul Italiei, Thibaut Pinot (Franţa) – locul 7 în Turul Spaniei, Jan Bakelans (Belgia) – 2 etape „tricou galben” în Turul Franţei 2013, Giovani Visconti (Italia), Thomas Woeckler (Franţa), Cyril Gautier (Franţa), Jonathan Castrovejo (Spania) – toţi rutieri cu etape câştigate în marile tururi în ultimii ani.
3. Face parte dintr-o echipă semi-profesionistă italiană de nivel regional (Zalf Euromobil Desirèe Fior) şi este clasat pe locul 204 în „UCI Individual-EuropeTour 2013”, ceea ce înseamnă (în cel mai bun caz) un loc în zona 650 – 750 în lume.
4. 90% dintre participanţii la mondiale erau sub contract cu echipe UCI Pro Tour – echivalentul primei ligi mondiale din ciclismul mondial (cei mai mulţi), UCI Pro Continental – echivalentul ligii secunde la nivel mondial (câte 4-5 echipe din această categorie sunt invitate anual la cele 3 mari tururi), UCI Continental echivalentul ligii a III-a la nivel mondial. Restul de 10% fac parte din echipe profesioniste sau semi-profesioniste cu caracter local.
5. A participat la o cursă în care s-au aliniat la start 208 rutieri, dintre care 110 din primii 150 din top-ul UCI World Tour, plus rutieri clasaţi în primele 25 de locuri în top-urile continentale.
6. Şi-a îmbunătăţit propria performanţă; în 2011 a ocupat locul 134 la Campionatele Mondiale pe şosea.
7. Cu excepţia mondialelor din 2011 şi a Olimpiadei din 2012 (competiţii l-a care s-a calificat datorită rezultatelor obţinute în România), nu a participat niciodată la vreunt tur important sau la vreo cursă de categoria I-a, ci doar la câteva tururi regionale şi la campionatele României.
8. Fiind singurul român calificat pentru mondiale, deci neavând echipă (coechipieri), nu a beneficiat de protecţie şi strategie în cursă.
9. Din cauză că FRCiclism nu a avut o echipă şi maşină tehnică în cursă (doar un singur mecanic), a pierdut cca 4 minute până i s-a înlocuit roata din faţă (de către o echipă de asistenţă din oficiu, a organizatorilor), deteriorată în urma unei căzături în care a fost angrenat cu câţiva km înainte de finish, când se afla în plutonul principal, pe poziţia 24 !!, conform info-graficelor transmisiilor tv.
10. Este exponentul unei ramuri sportive care în România, de 40 de ani este în regres şi nu a obţinut nicio performanţă notabilă în plan extern.

 Rutierii fără echipă – victime sigure

Andrei Nechita este singurul rutier care a terminat cursa reprezentând o ţară care a intrat în competiţie cu câte un singur rutier,. Toţi ceilalţi 13 rutieri care au fost în situaţia lui Nechita, au abandonat, lucru destul de firesc, ţinând cont de faptul că de unul singur, într-o cursă de maximă anvergură, este greu să te descurci. De menţionat că unii dintre rutierii „individuali” fac parte din echipe profesioniste bine cotate, şi au la activ participări la competiţii de prim rang. Este vorba în special de primii 7 rutieri din tabelul de mai jos.

Ţări cu un singur rutier

1. Belarus – Kanstantsin Sivtosv (Team Sky – UCI Pro Team – Anglia)
2. Grecia – Ioannis Tamouridis (Euskaltel-Euskadi – UCI Pro Team – Spania)
3. Luxemburg – Bob Jungels (RadioShack-Leopard – UCI Pro Team – Luxemburg)
4. Finlanda – Jussi Veikkanen (FDJ.FR – UCI Pro Team – Franţa)
5. Argentina – Josue Enzo Moyano (Caja Rural – UCI Pro Constinental – Spania)
6. Algeria – Youcef Reguigui(MTN-Qhubeka – UCI Pro Continental – Africa)
7. Moldova – Serghei Ţvetcov (Jelly Belly-p/bKenda – UCI Continental – SUA)
8. Ungaria – Kusztor Peter (Utensilnord-ora24.EU – UCI Continental – Ungaria)
9. Serbia – Ivan Stevic (Tuşnad Cycling Team – UCI Constinental – România)
10. Malaezia – Loh Sea Keong (OBC Singapore – UCI Constinental – Singapore)
11. Ecuador – Jose Ragonessi (RPM – echipă profesionistă din Ecuador)
12. Tunisia – Rafaa Chitoui (fără echipă. ex Europcar – UCI Pro Continental – Franţa)
13. Bulgaria – Spas Gyurov (fără echipă ex Herklion Cycling Team – Grecia)

Nici cele 4 ţări care au avut câte 2 rutieri în cursă nu au avut vreun „supravieţuitor”. Este vorba de  Hong-Kong, Brazilia (Murillo Fischer, liderul echipei este om de UCI World Tour), Africa de Sud (Daryl Impey şi Reinhard Janse – rutieri de UCI World Tour), Canada (cu rutieri de UCI Pro Tour), iar  dintre cele 11 ţări care au aliniat câte 3 rutieri, Noua Zeelandă, Mexic, Eritreea,  Estonia (cu Tanel Kangert – un nume cu greutate) nu au avut de-asemenea niciunul clasificat.

Paradoxal, deşi în de curse pe şosea, locuri în Top 10 sunt ocupate de rutieri care fac parte din echipe complete (9 rutieri, sau după caz între 6 şi 8), Portugalia care a prezentat la start 3 rutieri, a dat campionul mondial; de asemenea Norvegia, Rusia, Kazahstan, Letonia, Suedia şi Croaţia – tot cu câte 3 rutieri în lot, au avut rutieri care au terminat cursa, unii chiar pe locuri foarte bune 

Rezultate modeste la tineret şi juniori

România a fost prezentă la mondialele din Italia şi cu 3 rutieri la categoria „Under 23”, precum şi cu 3 juniori. Din păcate, rezultatele obţinute au fost mai mult decât modeste, sau, mai bine zis, pe măsura valorii ciclismului românesc. La cursa de fond, niciunul dintre ei nu a reuşit să termine cursa, deşi, spre deosebire de Nechita, ei au alergat în „formula” 3, ceea ce este totuşi un plus faţă de o cursă pe cont propriu, fără vreun coechipier.

 „Under 23” – contratimp individual (42, 79 km)

–          Eduard Michael Grosu – loc 63 (+ 7’, 04” faţă de învingător)

–          Zoltan Sipoş – loc 64 ( + 7’, 07”)

(Au participat 74 de rutieri).

„Under 23” – cursă de fond (172, 79 km)

Eduard Michael Grosu, Zoltan Sipoş şi Andrei Voicu – toţi trei au abandonat.

 (Au terminat cursa 84 de rutieri, au abandonat 85).

Juniori – contratimp individual (25, 34 km)

–          Adrian Zamfir – loc 55 (+ 2’, 30”)

–          Lucian Buga – loc 72 (+2’,58”)

(Au participat 84 de rutieri)

Juniori – cursa de fond (139,65 km)

Lucian Buga, Adrian Zamfir şi Vlad Dobre – toţi trei au abandonat

(Au terminat cursa 129 de rutieri, au abandonat 66).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.